Design de marketing și comunicare
Designul de marketing și comunicare pentru un site web poate identifica ceea ce funcţionează bine pentru piața țintă. Acest lucru poate fi o grupă de vârstă sau o categorie specială culturală. Astfel, proiectantul poate înțelege tendințele publicului său. Designerii pot înțelege, de asemenea, tipul de site web pe care îl proiectează. De exemplu, considerentele de design pentru un site (B2B) business-to-business ar putea diferi foarte mult de un site web având ca țintă consumul, cum ar fi un site de vânzare cu amănuntul sau de divertisment. O atenţie deosebită trebuie acordată esteticii şi proiectului de ansamblu ale unui site ca acesta să nu intre în conflict cu claritatea și acuratețea conținutului sau ușurința de navigare web, mai ales pe un site web B2B. Designerii pot lua în considerare, de asemenea, reputația proprietarului sau afacerii pe care site-ul îi reprezintă, pentru a se asigura că sunt portretizaţi favorabil.
Design pentru experiența de utilizare și design interactiv
Înțelegerea de utilizare a conţinutului unui site web depinde adesea de înțelegerea usabilităţii a modului în care funcționează site-ul. Aceasta este o parte a designului pentru experienţa de utilizare. Experiența de utilizare este legată de aspectul, instrucțiunile clare și etichetarea pe un site web. Cât de bine un utilizator înțelege modul în care acesta poate interacționa pe un site, poate depinde, de asemenea, de proiectarea interactiva a site-ului. În cazul în care un utilizator percepe utilitatea site-ului, este sunt mult mai probabil ca acesta să continue utilizarea site-ului. Utilizatorii care sunt calificați și cu experienţă în utilizarea site-ului pot considera totuşi o interfață mai unică, dar mai puțin intuitivă sau mai puțin prietenoasă, drept utilă. Cu toate acestea, utilizatorii cu mai puțină experiență sunt mai puțin susceptibili de a vedea avantajele sau utilitatea unui site web cu interfață mai puțin intuitivă. Acest lucru conduce la tendința de a lua în considerare o experiență de utilizare mai universală și ușurința de acces, pentru a se potrivi cu cât mai mulți utilizatori posibil, indiferent de calificarea lor. O mare parte din designul pentru experiența de utilizare și a designului interactiv sunt luate în considerare în designul interfeţei de utilizator.
Funcții avansate interactive pot solicita plug-in-uri, dacă nu chiar aptitudini avansate pentru limbajul de codare. Alegerea sau nu a utilizării interactivităţii care necesită plug-in-uri este o decizie critică în designul experienței de utilizator. În cazul în care plug-in-urile nu vine pre-instalate cu cele mai multe browsere, există riscul ca utilizatorul nu va avea nici cunoştinţa nici răbdarea de a instala un plug-in doar pentru a accesa conținutul. Dacă funcția necesită competenţe avansate de codare, aceasta poate fi prea costisitoare în timp sau bani pentru a coda comparativ cu cîştigul pe care funcția îl va adăuga la experiența utilizatorului. Există, de asemenea, un risc ca interactivitatea avansată să fie incompatibilă cu browsere sau configurații hardware mai vechi. Utilizarea unei funcții care nu funcționează corespunzător este potențial mai rea pentru experiența utilizatorului decât de a nu face nicio încercare. Aceasta depinde de publicul-țintă dacă este sau nu nevoie sau merită orice riscuri.
Aspectul paginii
O parte din designul interfeţei de utilizator este afectată de calitatea aspectului paginii. De exemplu, un designer poate lua în considerare dacă aspectul paginii site-ului trebuie să rămână consecvent pe diferite pagini când proiectează aspectul site-ului. Lățimea în pixeli a paginii poate fi, de asemenea, considerată vitală pentru alinierea obiectelor în designul aspectului. Cele mai populare site-uri cu lățimea fixă au, în general, aceeași lățime setată pentru a se potrivi cu fereastra celor mai populare browsere, la rezoluția ecranului curent cel mai popular, pe actuala dimensiune a monitorului cea mai populară. Cele mai multe pagini sunt, de asemenea, aliniate la centru pentru estetică pe ecrane mai mari.
Aspectul fluid a crescut în popularitate în jurul anului 2000 ca o alternativă la aspectul bazate pe tabele HTML și design bazat pe grilă, atât ca principiu de design al aspectului paginii cât și în tehnica de codare, dar au fost foarte lente pentru a fi adoptate. Acest lucru s-a datorat unor considerente ţinând de dispozitivele de citire a ecranului și diferite dimensiuni ale ferestrelor asupra cărora designerii nu au niciun control. În consecință, un proiect poate fi divizat în mai multe unități (bare laterale, blocuri de conținut, zone de publicitate integrate, zone de navigație), care sunt trimise browserului și care vor fi montate în fereastra de afișare de către browser-ul, cât mai bine posibil. Întrucât browser-ul nu recunoaște detaliile ecranului cititorului (dimensiune fereastră, dimensiunea fontului relativ la fereastră, etc), browserul poate face ajustări de aspect specifice de utilizare a aspectelor fluide, dar nu şi în cazul aspectelor cu lățime fixă. Deși o astfel de afişare poate schimba de multe ori poziția relativă a unităților de conținut majore, barele laterale pot fi deplasate sub textul conţinutului mai degrabă decât într-o parte a acestuia. Acesta este un ecran mai flexibil decât un aspect pe bază de grilă greu de codat care nu se încadrează în fereastra dispozitivului. În special, poziția relativă a blocurilor de conținut se pot schimba, lăsând conținutul din cadrul blocului neafectat. Acest lucru reduce, de asemenea, nevoia utilizatorului de a derula orizontal pagina.
Web design responsiv este o abordare nouă, bazată pe CSS3, și un nivel mai profund al specificaţiei per-dispozitiv în foaia de stil a paginii printr-o utilizare sporită a pseudo-selectorului CSS @media.
Tipografie
Designerii web pot alege să limiteze varietatea de fonturi ale site-ului la doar câteva care sunt de un stil similar, în loc să folosească o gamă largă de fonturi sau stiluri. Cele mai multe browsere recunosc un anumit număr de fonturi sigure, pe care designerii le folosesc în principal, pentru a evita complicaţiile.
Descărcarea de fonturi a fost inclusă mai târziu în modulul de fonturi CSS3, și de atunci a fost pusă în aplicare în Safari 3.1, Opera 10 și Mozilla Firefox 3.5. Acest lucru a crescut ulterior interesul în tipografia web, precum și utilizarea de descărcare fonturi.
Cele mai multe aspecte de site încorporează spațiu negativ pentru a împărţi textul în paragrafe și a evita textul centrat.
Grafică în mișcare
Aspectul paginii și interfața cu utilizatorul pot fi, de asemenea, afectate de utilizarea de grafică în mișcare. Alegerea sau nu a utilizării graficii în mișcare poate depinde de piața țintă pentru site-ul web. Grafica în mișcare poate fi așteptată sau cel puțin mai bine primită pe un site web orientat spre divertisment. Dar un public ţintă al site-ului cu un interes mult mai grav sau formal (cum ar fi cel de afaceri, comunitate, sau guvernamental), s-ar putea să considere animațiile inutile și să distragă atenția în cazul în care sunt create doar în scopuri de divertisment sau de decor. Acest lucru nu înseamnă că un conținut mai grav nu poate fi îmbunătățit cu prezentări animate sau video care sunt relevante pentru conținut. În ambele cazuri, designul grafic în mișcare poate face diferența între mai multe elemente vizuale eficiente sau vizuale care distrag atenția.
Calitatea codului
Designerii de site web pot considera că este o bună practică să se conformeze standardelor. Acest lucru se face de obicei printr-o descriere specificând ce face elementul. Neconformarea cu standardele nu face neapărat un site web inutilizabil sau predispus la erori, dar standardele se pot referi la aspectul corect al paginii pentru lizibilitate, precum și la închiderea corespunzătoare a elementelor codate. Aceasta include erori în cod, aspect mai organizat al codului, și asigurarea că ID-urile și clasele sunt corect identificate. Paginile slab codificate sunt uneori numite, colocvial, supă de etichete. Validarea prin W3C se poate face numai atunci când este făcută corect o declarație DOCTYPE, care este folosită pentru a evidenția erori în cod. Sistemul identifică erorile și zonele care nu sunt conforme cu standardele de web design. Aceste informații pot fi apoi corectate de către utilizator.
Designul paginii de start
Experții în usabilitate, inclusiv Jakob Nielsen și Kyle Soucy, au subliniat de multe ori designul paginii de start pentru un site web de succes, și au afirmat că pagina de start este cea mai importantă pagină a unui site web. Cu toate acestea practicienii anilor 2000 au început să descopere că un număr tot mai mare de vizite pe site ocolesc pagina de start, mergând direct la paginile de conținut interne prin motoarele de căutare, buletine de știri și fluxuri RSS. Făcând pe mulți practicanți să susțină că paginile de start sunt mai puțin importante decât cred majoritatea oamenilor. Jared Spool a susținut în 2007 că pagina de start a site-ului este de fapt cea mai puțin importantă pagină pe un site web.
În 2012 și 2013, caruselele (numite şi „slidere”, și „banere rotative”) au devenit un element de design extrem de popular pe paginile web, de multe ori folosite pentru a prezenta caracteristici sau conținut recent într-un spațiu redus. Mulți practicanți susțin că acestea sunt un element de design ineficient și fac rău optimizării pentru motoarele de căutare şi uşurinţei în utilizare.
Traducere din Wikipedia
Lasă un răspuns