Home » Articole » Articole » Regional » America de Nord » SUA » Apocalipsa dolarului

Apocalipsa dolarului

Apocalipsa-dolari

Se va prăbuşi lumea, aşa cum o ştim noi? Pot exista factori declanşatori neașteptati în natură sau în societate, cum ar fi catastrofele naturale, evenimente sau evoluții geopolitice, sau factori declanșatori de mediu. Ideea că economia se va deteriora mai mult decât în cazul unei recesiuni obişnuite câștigă zilnic teren.

Banii reprezintă o modalitate de a facilita schimburile între grupuri mari de oameni. Atunci când o persoană are nevoie de ceva de la o altă persoană, poate încerca să îi ofere celeilalte persoane ceva ce deţine personal, în schimbul a ce vrea el. Acest lucru poate fi dificil, dacă nu are nimic din ce vrea cealaltă persoană. Pentru a obţine totuşi ceea ce îşi doreşte, poate aranja o serie de tranzactii sau schimburi cu alte persoane până când în cele din urmă obține produsul dorit de cealaltă persoană. O altă situaţie poate fi dacă o persoană are ce îşi doreşte cealaltă persoană, dar există o diferență mare între valorile celor două obiecte. De exemplu, să presupunem că unul are o vacă pe care şi-ar dori-o celălalt, și ar dori să obțină de la acesta un fierăstrău. Diferența de valoare dintre cele două elemente negociabile face puțin probabil un schimb direct. În ambele cazuri, banii acţionează ca intermediar cu o anumită valoare, facilitând tranzacţiile directe între persoane.

Există mai multe probleme majore în utilizarea banilor. Prima problemă este cum se determină valoarea acestora, iar alta este cum să se asigure că „valoarea” banilor nu se schimba în mod incorect, arbitrar. Aplicate la moneda universală folosită în prezent, problemele respective s-ar putea traduce prin „cât valorează un dolar?”, şi „cum ştim că valoarea de azi a dolarului va fi aceeaşi şi mâine?”. De-a lungul timpului, a scăzut de mai multe ori valoarea dolarului. S-au căutat diverse modalităţi prin care să se câştige încrederea celor care folosesc banii, printr-o abordare cât mai exactă a problemelor de mai sus. Pentru că, în final, valoarea unei monede este dată, practic, de încrederea pe care o au diverse grupuri de oameni în aceasta.

În prezent există o serie de factori care afectează încrederea în sistemul valutar din SUA. Datoria națională, banii cheltuiți de către guvernul SUA, este în prezent in jur de 6 trilioane dolari, împovărând familiile medii din SUA cu 256.521 dolari, comparativ cu un venit mediu de numai 43.000 dolari. Daca guvernul federal ar reduce brusc bugetul său total la jumătate, iar fiecare familie ar economisi toţi banii, ar fi nevoie de 135 ani pentru a achita datoria curentă. Reducerea cheltuielilor guvernului federal la jumătate ar declanșa cu siguranță o recesiune gravă, ducând la mai multe pierderi de locuri de muncă și, astfel, ar fi disponibili mai puțini bani  în rândul familiilor americane pentru a achita toate datoriile. De asemenea, dacă guvernul crește în mod semnificativ taxele, pentru a crește veniturile, acest lucru ar încetini de asemenea economia, care este aproape de recesiune.

Această dinamică este valabilă şi pentru majoritatea țărilor din Europa în acest moment. Multe dintre aceste țări au intrat deja în recesiune. Din păcate, comunitatea europeană se va afunda din ce în ce mai tare în recesiune, majoritatea ţărilor ajungând într-o situaţie fără ieşire. Deoarece băncile și guvernele acţionează exclusiv în favoarea lor pentru a evita riscurile și problemele economice, oamenii îşi pierd încrederea în „sistem”.

În acest moment se pare că situația economică în Europa se deteriorează mai repede ca cea din SUA De la începutul anilor 1970 dolarul american a devenit moneda de rezervă globală. Acest statut a păstrat dolarul american ridicat în mod artificial, în valoare, comparativ cu alte valute. Pe măsură ce recesiunea se adâncește, ţările europene vor experimenta o inflație în creștere în raport cu dolarul. Acest lucru va slăbi cererea de bunuri din SUA, din cauza prețurilor umflate și, în consecinţă, va slăbi legăturile ţărilor respective cu dolarul american. Încetinirea economiilor din Europa va împinge mai mulți investitori să răscumpere titluri de stat americane, pentru a face față unor cheltuieli. Atunci când rata de răscumpărare crește valoarea titlurilor scade, și randamentul (rata dobânzii efective) va începe să crească. Deși această rată a dobânzii mai mare în mod normal ar face bonurile de trezorerie mai atractive pentru investitori, aceasta nu se va întâmpla atunci când sunt foarte mulţi vânzători şi foarte puţini cumpărători, îngreunând echilibrarea bugetului.

Investitorii vor învăţa din experienţa europeană şi, treptat la început, vor găsi mai greu alte investiții care să fie şi sigure și profitabile. China și Japonia, cele mai mari două ţări deținătoare de titluri de stat americane, au început deja reducerea. participațiilor lor în obligațiuni SUA. Pierderea încrederii în dolar va face ca vânzătorii de produse ne-americane, precum petrolul sau bunuri fabricate, să accepte ca monedă de schimb alte valute decât dolarul, erodând şi mai mult încrederea în această valută. Simultan, valoarea aurului şi argintului va creşte, la fel ca şi în cazul anumitor comodităţi, precum hrana şi combustibilul. La un moment dat neîncrederea în economia SUA va atinge un punct critic.

Dacă (atunci când) se va întâmpla acest lucru, mulți investitori din toată lumea vor intra în panică, încercând să vândă cât mai repede obligaţiunile SUA, înainte ca valoarea acestora să se prăbuşească. Prețurile la aur și argint vor incepe sa creasca foarte mult fiind considerate ca investiții sigure. Fluctuaţiile valorilor obligaţiunilor apare în mod normal în cazul unei economii cu o foarte mare rată de creştere, când investitorii preferă să renunţe la obligaţiuni în favoarea unor investiţii directe în economie. De data aceasta situaţia este diferită. Economiile îşi încetinesc creşterea sau chiar scad, iar datoriile guvernamentale sunt mai mari ca oricând. Iar bondurile americane nu mai sunt aşa de sigure ca în trecut.

Datorită acordului încheiat de fostul preşedinte american Nixon cu Arabia Saudită, prin care plata petrolului se efectua exclusiv în dolari, valoarea acestei valute a fost menţinută ridicată în mod artificial de-a lungul timpului, şi acest acord este principala cauză pentru care a devenit dolarul valuta mondială de rezervă, toată lumea având nevoie de dolari pentru a cumpăra petrol. În condiţiile actuale de criză însă, China, Iran, Japonia şi Rusia au ajuns la o înţelegere prin care dolarul va fi înlocuit în tranzacţiile internaţionale, inclusiv pentru petrol, cu yuan, moneda Chinei. Aceasta pune o presiune şi mai mare pe dolar, în paralel cu conştientizarea a din ce în ce mai mulţi oameni că SUA şi-a menţinut propria economie pe seama celorlalte ţări, prin tipărirea de dolari fără acoperire în producţia reală. Aceasta a făcut pe mulţi economişti de renume să considere că, neoficial, omenirea a intrat într-un nou război mondial, al valutelor. China pare hotărâtă să adopte o strategie diferită de cea a SUA şi a ţărilor din Europa Occidentală, devenind în ultimii cinci ani cel mai mare producător şi în acelaşi timp cumpărător de aur, declarând de asemenea că este cel mai mare deţinător de rezerve de aur din lume. China, împreună cu noul ei partener, Japonia, deţine cca. 15% din totalul datoriilor guvernului SUA. Apare astfel riscul unei hiperinflaţii în SUA şi Europa.

După declanşarea globală a hiperinflaţiei, estimată că va apare în max. 5-10 ani, preţul metalelor preţioase va continua să crească, făcând ca apa potabilă, hrana, combustibilul şi electricitatea să devină inaccesibile pentru populaţiile sărace. Problema cu metalele preţioase este că acestea se găsesc într-o cantitate prea mică pentru a satisface nevoile globale. Şi oricum, s-ar putea ajunge în situaţia ca, deţinătorii surselor de apă potabilă de exemplu, să îşi dea seama că aurul nu ţine loc nici de foame nici de sete, şi deci chiar şi metalele preţioase să scadă ca valoare a percepţiei pe termen lung. În final dolarul va fi înlocuit definitiv ca monedă de schimb globală, printr-o nouă valută, o altă valută care va câştiga încrederea globală, sau chiar tot de către dolar, dar cu o valoare reală oficială mult scăzută, în paralel cu schimbul direct (barter) care se va dezvolta foarte mult în această perioadă.

Cât de rău va fi? Nimeni nu știe, dar sunt multe şi variate presupuneri, unele bazate pe calcul, altele pe imaginaţie. Probabilitatea este mare să fie foasrte rău. În multe locuri din lume vor izbucni din ce în ce mai des revolte, ca protest dar şi din disperare. Datorită condiţiilor dificile şi a frustrărilor, vor apare foarte multe grupări violente, care nu vor mai respecta nicio lege. O mulţime de teorii ale conspiraţiei vorbesc despre faptul că guvernele ţărilor occidentale sunt pregătite să facă faţă acestor situaţii. Sunt pregătite trupe speciale care să intervină pentru menţinerea ordinii, ca şi pentru confiscarea şi controlul tuturor „resurselor vitale” precum hrana, apa, resursele minerale, etc. Se va naşte o lume complet nouă, diferită de cea actuală. Fiţi pregătiţi să o acceptaţi aşa cum e.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *