Atenuarea schimbărilor climatice

(Cărbunele, petrolul și gazele naturale rămân sursele primare de energie la nivel mondial, chiar dacă sursele regenerabile au început să crească rapid.[1] )

Atenuarea schimbărilor climatice constă în acțiuni de limitare a încălzirii globale și a efectelor aferente acesteia. Aceasta implică reduceri ale emisiilor umane de gaze cu efect de seră (GES), precum și activități care reduc concentrația acestora în atmosferă.[2] Este una dintre modalitățile de a răspunde la schimbările climatice, împreună cu adaptarea.[3]

Combustibilii fosili emit cel mai mult dioxid de carbon (CO2) și gaze cu efect de seră în ansamblu.[4] Cea mai importantă provocare este să se oprească arderea cărbunelui, petrolului și gazului și să se folosească doar energie curată. Datorită scăderilor masive de preț, energia eoliană și solarul fotovoltaic (PV) concurează din ce în ce mai mult petrolul, gazul și cărbunele[5], deși acestea necesită stocarea energiei și rețele electrice îmbunătățite. Deoarece energia cu emisii scăzute este utilizată la scară largă, transportul și încălzirea se pot muta către aceste surse în principal electrice.[6]

Atenuarea schimbărilor climatice poate fi realizată și prin schimbări în agricultură (pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură), transport, managementul pădurilor (reîmpădurire și conservare), managementul deșeurilor, clădiri și sisteme industriale.[7] Emisiile de metan, care au un impact mare pe termen scurt, pot fi vizate de reducerea consumului de produse lactate și de carne.[8]

Răspunsurile politice și economice până în prezent includ forme de tarifare a carbonului prin taxe pe carbon și comercializarea emisiilor de carbon, reduceri ale subvențiilor pentru combustibili fosili, declarații și legi naționale, subvenții, reglementări simplificate pentru integrarea energiei cu emisii scăzute de carbon și dezinvestirea din finanțarea combustibililor fosili.

Aproape toate țările sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).[9] Obiectivul final al UNFCCC este de a stabiliza concentrațiile atmosferice de GES la un nivel care ar preveni interferențele umane periculoase cu sistemul climatic.[10] În 2010, părțile la UNFCCC au convenit că încălzirea globală viitoare ar trebui limitată la sub 2 °C față de nivelul preindustrial.[11] Odată cu Acordul de la Paris din 2015, acest lucru a fost confirmat.[12].

Traiectoria actuală a emisiilor globale de gaze cu efect de seră nu este în concordanță cu limitarea încălzirii globale la sub 1,5 sau 2 °C, în ciuda faptului că limita este benefică din punct de vedere economic la nivel global și pentru mulți emițători de GES, cum ar fi China și India.[13][14]

(Graficul arată mai multe căi de limitare a schimbărilor climatice la 1,5 °C sau 2 °C. )

Referințe

1. Friedlingstein, Pierre; O’Sullivan, Michael; Jones, Matthew W.; Andrew, Robbie M.; Hauck, Judith; Olsen, Are; Peters, Glen P.; Peters, Wouter; Pongratz, Julia; Sitch, Stephen; Quéré, Corinne Le (2020). „Global Carbon Budget 2020”. Earth System Science Data. 12 (4): 3269. Bibcode:2020ESSD…12.3269F. doi:10.5194/essd-12-3269-2020. S2CID 230596239.
2. IPCC (2014). Edenhofer, O.; Pichs-Madruga, R.; Sokona, Y.; Farahani, E.; et al. (eds.). Climate Change 2014: Mitigation of Climate Change (PDF), p. vii
3. „Responding to Climate Change”. NASA. 21 December 2020. Archived from the original on 4 January 2021.
4. Olivier, J.G.J.; Peters, J.A.H.W. (2020). „Trends in global CO2 and total greenhouse gas emissions (2020)” (PDF). The Hague: PBL Netherlands Environmental Assessment Agency., p. 12
5. „Falling Renewable Power Costs Open Door to Greater Climate Ambition”. IRENA. Retrieved 29 January 2020.
6. Ram, M.; Bogdanov, D.; Aghahosseini, A.; Gulagi, A. (2019). Global Energy System based on 100% Renewable Energy – Power, Heat, Transport and Desalination Sectors (PDF). Lappeenranta University of Technology / Energy Watch Group. ISBN 978-952-335-339-8. ISSN 2243-3376., p. 1
7. IPCC (2007). Metz, B.; Davidson, O.R.; Bosch, P.R.; Dave, R.; et al. (eds.). Climate Change 2007: Mitigation. Contribution of Working Group III to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University Press. ISBN 978-0521-88011-4. (pb: 978-0521-70598-1). , p. 10
8. Pérez-Domínguez, Ignacio; del Prado, Agustin; Mittenzwei, Klaus; Hristov, Jordan; Frank, Stefan; Tabeau, Andrzej; Witzke, Peter; Havlik, Petr; van Meijl, Hans; Lynch, John; Stehfest, Elke (December 2021). „Short- and long-term warming effects of methane may affect the cost-effectiveness of mitigation policies and benefits of low-meat diets”. Nature Food. 2 (12): 970–980. doi:10.1038/s43016-021-00385-8. ISSN 2662-1355. PMC 7612339. PMID 35146439.
9. UNFCCC (5 March 2013). „Introduction to the Convention”. UNFCCC.
10. UNFCCC (2002). „Full Text of the Convention, Article 2: Objectives”. UNFCCC.
11. UNFCCC. Conference of the Parties (COP) (15 March 2011). „Report of the Conference of the Parties on its sixteenth session, held in Cancun from 29 November to 10 December 2010. Addendum. Part two: Action taken by the Conference of the Parties at its sixteenth session” (PDF). Geneva, Switzerland: United Nations., p. 3, paragraph 4. Document available in UN languages and text format.
12. „Paris Agreement” (PDF). unfccc.org. Retrieved 8 June 2021.
13. Harvey, Fiona (26 November 2019). „UN calls for push to cut greenhouse gas levels to avoid climate chaos”. The Guardian. Retrieved 27 November 2019.
14. „Cut Global Emissions by 7.6 Percent Every Year for Next Decade to Meet 1.5°C Paris Target – UN Report”. United Nations Framework Convention on Climate Change. United Nations. Retrieved 27 November 2019.

(Traducere și adaptare din Wikipedia)