Blestemul resurselor de energie regenerabilă pentru țările mici și mijlocii

Dezvoltarea energiei regenerabile poate permite o creștere compatibilă cu clima în țările cu venituri mici și medii, în special având în vedere oportunitățile substanțiale de export de energie către țările cu venituri mari care doresc să-și decarbonizeze sistemele energetice. Cu toate acestea, acest lucru vine și cu riscuri semnificative, inclusiv potențialul de a declanșa un blestem al resurselor cu efecte sociale, de mediu și economice negative, care au ca rezultat o creștere paradoxală încetinită. Aici, propunem un cadru nou pentru a evalua riscurile potențiale asociate cu dezvoltarea energiei regenerabile în țările cu venituri mici și medii, înrădăcinate în literatura despre blestemul resurselor. Optsprezece simptome ale blestemului resurselor sunt evaluate în ceea ce privește relevanța pentru energia regenerabilă și sunt stabilite riscurile și beneficiile potențiale ale acestora în timpul dezvoltării energiei regenerabile. Constatăm că factorii specifici contextului sunt cheia pentru a determina dacă dezvoltarea resurselor va provoca impacturi negative sau oportunități pozitive; deci, este necesară evaluarea preventivă a riscului specifică contextului pentru implementarea strategiilor de prevenire și atenuare. De exemplu, în timp ce s-a văzut că dezvoltarea combustibililor fosili în anumite circumstanțe crește dependența de capitalul extern și tehnologie, acolo unde sunt implementate strategii adecvate de educație și finanțare, aceasta poate în schimb spori autonomia și dezvoltarea. Riscuri similare se pot aplica dezvoltării energiei regenerabile, și trebuie evaluate. Cadrul de evaluare a riscului de blestem al resurselor propus poate fi aplicat în contexte individuale pentru a ajuta țările, companiile, sectoarele sau proiectele să maximizeze rezultatele pozitive ale dezvoltării energiei regenerabile și să evite blestemul resurselor de energie regenerabilă.

Această lucrare prezintă un cadru nou pentru a evalua riscul unui blestem al resurselor bazate pe energie regenerabilă (renewable energy, RE) în țările cu venituri mici și medii (low- and middle-income countries, LMIC).

Pe măsură ce încălzirea globală este determinată din ce în ce mai mult de emisiile de CO2 [1], dezvoltarea RE este din ce în ce mai esențială pentru decarbonizarea aprovizionării globale cu energie. Această tranziție către generarea bazată pe RE, deși adesea tratată ca o problemă tehnologică, este plină de complexități sociale și geopolitice [2]. Este posibil ca multe țări cu venituri ridicate (high-income countries, HIC), cu un consum mare de energie, să nu poată genera suficientă RE la nivel intern pentru a-și satisface nevoile, având în vedere amploarea producției necesară pentru a produce energie electrică fiabilă din resurse solare și eoliene variabile [3]. Comerțul regional de energie electrică este o modalitate obișnuită de a aborda penuria internă [4], cu inițiative transnaționale de RE, cum ar fi interconexiune din India a Consiliului de Cooperare din Golf [5], Australia-Asia Powerlink [6], Asian RE Hub [7], Gobitec [ 8], Desertec [9] și conceptul de interconectare RUSTEC Rusia-Europa [10] căpătând o atenție tot mai mare. Este din ce în ce mai probabil ca HIC să importe RE din țările cu LMIC, unde resursele de RE (de exemplu, solare) tind să fie mai abundente [11], iar costurile de construcție a infrastructurii sunt mai mici. Acest lucru poate crea oportunități de creștere și creare de locuri de muncă [12] în țările cu LMIC, ajutându-le în același timp să evite emisiile de CO2 care însoțesc de obicei creșterea economică și industrializarea [13] și reducând sărăcia energetică [14]. Cu toate acestea, ar putea provoca, de asemenea, un blestem al resurselor: fenomenul de încetinire a creșterii aparent paradoxală [15] și consecințe sociale, de mediu sau economice negative în țările cu resurse abundente. În timp ce blestemul resurselor este în mod tradițional provocat de resursele neregenerabile ale subsolului (de exemplu, petrol, minerale), iar tranziția RE ar putea reduce simptomele existente ale blestemului resurselor în țările care sunt deja mari producători de petrol și gaze [16], ar putea genera riscul de blestem al resurselor. în țările RE-dominante. Acest lucru ar trebui evaluat la începutul tranziției RE pentru a preveni sau atenua potențialele efecte negative.

Înțelegerea riscurilor de blestem al resurselor relevante pentru RE este deosebit de importantă în țările cu LMIC, care sunt îngreunate de calitatea instituțională scăzută [17] și sunt subreglementate, ceea ce le crește riscul de exploatare și daune sociale, economice și de mediu. Prin urmare, ne concentrăm asupra LMIC în această lucrare, având în vedere combinația lor de slăbiciune instituțională și de reglementare combinată cu dependența financiară, tehnologică și de resurse de HIC, ceea ce le face mai vulnerabile la multe riscuri pe măsură ce RE este dezvoltată pentru export.

Încadrarea riscurilor de tranziție a RE în termeni de blestem de resurse este mai degrabă nouă din punct de vedere academic, cercetarea abia începe să înflorească în acest domeniu. Au fost propuse dovezi sau argumente pentru probabilitatea unui blestem al resurselor bazate pe RE pentru hidroenergie [18], minerit de metale și metaloizi utilizate în producția de RE [19], dezvoltări eoliene (în special în legătură cu criminalitatea) [20] și RE- conflict cauzat de utilizare a terenurilor [21]. Deși aceste studii timpurii sunt interesante, nu există un cadru holist de evaluare a potențialelor riscuri și impacturi ale unui blestem al resurselor bazate pe RE în contextul LMIC-urilor.

Blestemul resurselor și energia regenerabilă

Blestemul resurselor, inventat de Auty [22] și dezvoltat de Sachs și Warner [23], apare atunci când „țările cu o mare bogăție în resurse naturale tind totuși să crească mai lent decât țările sărace în resurse” [15]. Se prezintă ca o „asociere inversă între dependența de resursele naturale și creșterea economică” [24]. Acest concept a fost observat în literatură încă din anii 1980, interesul crescând în timp [ibid]. O multitudine de variații ale acestei definiții există în literatură; unii indică abundența resurselor drept declanșator al blestemului, în timp ce alții susțin că este cauzată de utilizarea ridicată a resurselor, dependența economică sau extracția pentru export. În plus, definițiile pot include sau pot fi limitate la o serie de simptome negative, inclusiv închirierile, încrederea excesivă și neglijarea educației [25]; investiții și economii slabe [26]; creștere economică lentă, instabilitate politică, autocrație, corupție, criminalitate, conflict și inegalitatea de gen [27], printre altele. Aici adoptăm o definiție largă a blestemului resurselor după Sachs [23]: observația că țările cu resurse mai mari se dezvoltă mai lent decât omologii lor săraci în resurse.

O serie de asemănări economice și politice între RE și resursele subsolului indică potențialul unui blestem al resurselor bazate pe RE. Blestemele de resurse care decurg din resursele subsolului sunt bine dovedite, cu exemple care includ Golful Guineei [28], Angola și Venezuela [29] și Nigeria [30], [31]. Poate cel mai cunoscut exemplu istoric este „boala olandeză”, boom-ul gazelor naturale și aprecierea ulterioară a cursului de schimb în anii 1960, care a avut un efect negativ asupra sectorului de producție olandez [32]. Pe măsură ce trecem de la subsol la dominația RE, există un potențial ca blestemele de resurse bazate pe RE să se dezvolte. Acest lucru nu înseamnă că resursele subsolului și RE sunt aceleași; resursele subsolului sunt, fără îndoială, în multe privințe diferite de RE. Vakulchuk și colab. [33] evidențiază asemănările și diferențele dintre RE și hidrocarburi, precum și implicațiile acestora asupra geopoliticii, care includ diferențe de deficit de resurse, importanța locației, controlul resurselor, puterea geopolitică, competiția internațională, interdependența internațională, securitatea aprovizionării, tensiuni geopolitice, conflicte, materiale critice, securitate cibernetică și aspecte cheie ale pieței. Acestea fiind spuse, atât RE, cât și resursele din subsol implică evoluții complexe și se bazează pe stat pentru a gestiona fluxurile financiare în jurul activelor pentru a produce o marfă energetică care poate fi vândută pe plan intern sau exportat. Eisgruber [34] subliniază că, deși exportul de RE evită anumite simptome legate de petrol (adică șocuri după epuizarea resurselor, fluctuații macroeconomice, concurență pentru o cantitate fixă de resurse), el suportă aceleași riscuri de excludere a sectorului de producție, stimulente pentru corupție, și responsabilitatea guvernamentală redusă.

După cum este deja evident, literatura este împărțită cu privire la probabilitatea blestemului resurselor bazate pe RE. Există scepticism [16] în rândul cercetătorilor care laudă RE ca un antidot la blestemele existente privind resursele [35] sau care văd riscurile ca nesigure și supraevaluate [36]. Beneficiile de mediu și natura distribuită spațial a RE în comparație cu resursele din subsol susțin acest argument. Cu toate acestea, alți cercetători văd blestemul resurselor bazate pe RE ca o amenințare credibilă. Un studiu recent care a investigat un blestem al resurselor legate de proiectele hidroelectrice a susținut „că multe dintre aceleași mecanisme cauzale utilizate pentru combustibilii fosili se aplică la fel de bine și hidroenergiei” [18, p. 627]. S-a susținut, de asemenea, că este probabil să apară un blestem al resurselor pe baza exploatării metalelor și metaloidelor pentru producția de RE în țările cu guvernare slabă [19], deși acest lucru este, de asemenea, supus scepticismului, având în vedere prevalența relativ ridicată (dacă este în concentrații diluate) și natura reciclabilă a multor elemente de pământuri rare și materiale critice [36]. Lucrările anterioare au evidențiat faptul că, deși RE poate avea un potențial scăzut de a provoca conflicte internaționale, poate provoca simptome locale de blestem al resurselor în conflict cu privire la utilizarea terenurilor [21] și creșterea criminalității (de exemplu, legată de dezvoltarea RE eoliene în [20]).

În ciuda incertitudinii cu privire la dacă și cum dezvoltarea RE ar putea provoca un blestem al resurselor, este esențial să se evalueze aceste riscuri la începutul tranziției RE în țările cu LMIC, înainte ca orice impact negativ al blestemului să se instaureze. Prin urmare, studiem în detaliu componentele care pot constitui un blestem de resurse bazat pe RE.

Referințe

• [1] M.R. Allen, O.P. Dube, W. Solecki, F. Aragón-Durand, W. Cramer, S. Humphreys, M. Kainuma, J. Kala, N. Mahowald, Y. Mulugetta, R. Perez, M. Wairiu, K. Zickfeld, IPCC Special Report on the Impacts of Global Warming of 1.5% C above Pre-Industrial Levels and Related Global Greenhouse Gas Emission Pathways, in the Context of Strengthening the Global Response To the Threat of Climate Change: Framing and Context, Tech. rep., ISBN: 9780415475976, 2018.
• [2] Laird F.N.
  Against transitions? Uncovering conflicts in changing energy systems
  Sci. Cult., 22 (2) (2013), pp. 149-156, 10.1080/09505431.2013.786992
• [3] Capellán-Pérez I., de Castro C., Arto I.
  Assessing vulnerabilities and limits in the transition to renewable energies: Land requirements under 100% solar energy scenarios
  Renew. Sustain. Energy Rev., 77 (2017), pp. 760-782, 10.1016/j.rser.2017.03.137
• [4] Ji L., Jia X., Chiu A.S., Xu M.
  Global electricity trade network: Structures and implications
  PLoS ONE, 11 (8) (2016), pp. 1-15, 10.1371/journal.pone.0160869
• [5] Shivakumar A., Kruitwagen L., Weinstein M., Spiteri S.
  A techno-economic and financial analysis of a gulf-India undersea electricity interconnector
  CCG COP26 policy briefings (2021), pp. 2-5
  URL https://www.researchsquare.com//rs-690329/latest.pdf
• [6] Sun Cable A.
  Sun cable Australia-Asia PowerLink
  AAPowerLink (2022)
  URL https://aapowerlink.sg/
• [7] Asian Renewable Energy Hub A.
  Asian Renew. Energy Hub (2017)
  URL https://asianrehub.com/
• [8] Shuta M., Bavuudorj O., Zafar S., Martin P., Verena J., Dmitry S.
  Gobitec and Asian Super Grid for Renewable Energies in Northeast Asia: Tech. rep.
  Frauenhofer Institute (2013)
• [9] Cooper C., Sovacool B.K.
  Miracle or mirage? The promise and peril of desert energy part 1
  Renew. Energy, 50 (2013), pp. 628-636, 10.1016/j.renene.2012.07.027
• [10] Boute A., Willems P.
  RUSTEC: Greening Europe’s energy supply by developing Russia’s renewable energy potential
  Energy Policy, 51 (2012), pp. 618-629, 10.1016/j.enpol.2012.09.001
• [11] Suri M., Betak J., Rosina K., Chrkavy D., Suriova N., Cebecauer T., Caltik M., Erdelyi B.
  Global Photovoltaic Power Potential by Country (English): Tech. rep.
  Energy Sector Management Assistance Program (ESMAP) (2020)
  URL http://documents.worldbank.org/curated/en/466331592817725242/Global-Photovoltaic-Power-Potential-by-Country
• [12] IRENA M.
  Renewable Energy and Jobs – Annual Review 2020: Tech. rep.
  International Renewable Energy Agency (2020)
  URL www.irena.org
• [13] Khan S.A.R., Ponce P., Yu Z.
  Technological innovation and environmental taxes toward a carbon-free economy: An empirical study in the context of COP-21
  J. Environ. Manag., 298 (2021),  113418, 10.1016/j.jenvman.2021.113418
• [14] Yu Z., Khan S.A.R., Ponce P., Lopes de Sousa Jabbour A.B., Chiappetta Jabbour C.J.
  Factors affecting carbon emissions in emerging economies in the context of a green recovery: Implications for sustainable development goals
  Technol. Forecast. Soc. Change, 176 (2022),  121417, 10.1016/j.techfore.2021.121417
• [15] Sachs J.D., Warner A.M.
  The curse of natural resources
  Eur. Econ. Rev., 45 (4–6) (2001), pp. 827-838, 10.1016/S0014-2921(01)00125-8
• [16] O’Sullivan M., Overland I., Sandalow D.
  The geopolitics of renewable energy
  (2017)
  Harvard Kennedy School Working Paper No. RWP17-027
• [17] Aydin B.
  Ghana: Will it be gifted or will it be cursed?
  IMF Work. Pap., 2011 (104) (2011), p. A001, 10.5089/9781455260393.001.A001
  URL https://www.elibrary.imf.org/view/journals/001/2011/104/-A001-en.xml
• [18] Hancock K.J., Sovacool B.K.
  International political economy and renewable energy: Hydroelectric power and the resource curse
  Int. Stud. Rev. (2018), pp. 615-632, 10.1093/isr/vix058
• [19] Månberger A., Johansson B.
  The geopolitics of metals and metalloids used for the renewable energy transition
  Energy Strategy Rev., 26 (2019),  100394, 10.1016/j.esr.2019.100394
• [20] Gennaioli C., Tavoni M.
  Clean or ’Dirty’ Energy: Evidence on a Renewable Energy Resource Curse: Tech. rep.
  Fondazione Eni Enrico Mattei (FEEM) (2011)
• [21] Månsson A.
  A resource curse for renewables? Conflict and cooperation in the renewable energy sector
  Energy Res. Soc. Sci., 10 (2015), pp. 1-9, 10.1016/j.erss.2015.06.008
• [22] Auty R.
  Sustaining Development in Mineral Economies: The Resource Curse Thesis
  Routledge (1993), 10.4324/9780203422595
• [23] Sachs J.D., Warner A.
  Natural resource abundance and economic growth
  National bureau of economic research Cambridge, Mass., USA (1995), 10.3386/w5398
• [24] Badeeb R.A., Lean H.H., Clark J.
  The evolution of the natural resource curse thesis: A critical literature survey
  Resour. Policy, 51 (2017), pp. 123-134, 10.1016/j.resourpol.2016.10.015
• [25] Gylfason T.
  Natural resources, education, and economic development
  Eur. Econ. Rev., 45 (4–6) (2001), pp. 847-859, 10.1016/S0014-2921(01)00127-1
• [26] Gylfason T., Zoega G.
  Natural resources and economic growth: The role of investment
  World Economy, 29 (8) (2006), pp. 1091-1115, 10.1111/j.1467-9701.2006.00807.x
• [27] Smith B., Waldner D.
  Rethinking the Resource Curse
  Cambridge University Press (2021), 10.1017/9781108776837
• [28] Shaxson N.
  Oil, corruption and the resource curse
  Int. Aff., 83 (6) (2007), pp. 1123-1140, 10.1111/j.1468-2346.2007.00677.x
• [29] Hammond J.L.
  The resource curse and oil revenues in Angola and Venezuela
  Sci. Soc., 75 (3) (2011), pp. 348-378, 10.1521/siso.2011.75.3.348
• [30] Sala-i Martin X., Subramanian A.
  Addressing the natural resource curse: An illustration from Nigeria
  J. Afr. Econ., 22 (4) (2013), pp. 570-615, 10.1093/jae/ejs033
• [31] Watts M.
  Resource curse? Governmentality, oil and power in the Niger Delta, Nigeria
  Geopolitics, 9 (1) (2004), pp. 50-80, 10.1080/14650040412331307832
• [32] Corden W.M.
  Booming sector and dutch disease economics: survey and consolidation
  Oxf. Econ. Pap., 36 (3) (1984), pp. 359-380
• [33] Vakulchuk R., Overland I., Scholten D.
  Renewable energy and geopolitics: A review
  Renew. Sustain. Energy Rev., 122 (2020),  109547, 10.1016/j.rser.2019.109547
• [34] Eisgruber L.
  The resource curse: analysis of the applicability to the large-scale export of electricity from renewable resources
  Energy Policy, 57 (2013), pp. 429-440, 10.1016/j.enpol.2013.02.013
• [35] Menegaki A.N.
  An antidote to the resource curse: The blessing of renewable energy
  Int. J. Energy Econ. Policy, 3 (4) (2013), p. 321
• [36] Overland I.
  The geopolitics of renewable energy: Debunking four emerging myths
  Energy Res. Soc. Sci., 49 (2019), pp. 36-40, 10.1016/j.erss.2018.10.018

Sursa: Alycia Leonard, Aniq Ahsan, Flora Charbonnier, Stephanie Hirmer, ”The resource curse in renewable energy: A framework for risk assessment”, Energy Strategy Reviews, Volume 41, May 2022, 100841, https://doi.org/10.1016/j.esr.2022.100841, sub licența CC BY 4.0, Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing