Cât de relevante sunt informațiile pe care le obținem?

Când oamenii caută documente, informații sau cunoștințe pentru a răspunde sau a clarifica anumite întrebări, ar trebui să li se ofere cunoștințele care corespund celor mai bune teorii și descoperiri științifice sau academice. Procesele și sistemele pentru furnizarea unor astfel de cunoștințe dezvoltate în colectarea informațiilor (IR) și organizarea cunoașterii (KO) ar trebui să ofere documente „relevante” utilizatorilor. Totuși, a existat o tendință problematică în știința informației de a înțelege „relevanța” ca fiind bazată fie pe studiile utilizatorilor, fie pe știința cognitivă (în „ paradigmă cognitivă”) sau probleme tehnologice (în „viziunea sistemelor”). A treia poziție neglijată este aceea de a baza relevanța în cunoașterea subiectului și, în cele din urmă, în filosofia științei (cf., [11]).

Deoarece Kuhn [84] a refuzat ideea pozitivistă a „incrementalismului” (că există o acumulare continuă a unui stoc din ce în ce mai mare de adevăruri), identificarea celor mai calificate și relevante documente este dificilă. Literatura (sau „universul cunoștințelor înregistrate”) în care efectuăm IR nu pot fi considerate doar biți de cunoștințe adevărate în care fiecare bit este la fel de bun ca oricare altul. Dimpotrivă, literatura trebuie înțeleasă ca un amestec de voci diferite, unele dintre ele în conflict între ele. Relevanța unui anumit set de documente de căutare (sau a unui anumit clasament de relevanță a documentelor) este, așadar, o ipoteză, al cărei răspuns se referă la conflictul dintre diferite paradigme în domeniu. Aceasta este un pas mai profund decât problema ridicată de Swanson [16] că orice funcție de căutare trebuie să rămână pentru totdeauna o presupunere, deoarece face ca adecvarea funcțiilor de căutare – și, prin urmare, a motoarelor de căutare și a sistemelor de organizare a cunoștințelor – să depindă de paradigmele în domeniu.

Pe baza acestei perspective, [12] a sugerat că abordarea analitică de domeniu a clasificării și KO poate fi rezumată în acest fel:

• Accesați un domeniu dat,
• Priviți cum este clasificat în funcție de cunoștințele contemporane (inclusiv diferite vizualizări),
• Discutați baza, ipotezele epistemologice și ce interese sunt servite de clasificările propuse,
• Propuneți o clasificare motivată.

Cercetarea în ontologii ca sisteme de organizare a cunoașterii (KOS) este astăzi domeniul în care specialiștii și filozofii în domeniu lucrează împreună cu informaticieni și oamenii de știință. Filozofiile contradictorii sunt, de asemenea, în joc în acest domeniu, și este necesară o abordare legată de teoria paradigmelor a lui Kuhn, în plus față de teoriile pragmatice și critice care recunosc rolul scopurilor, intereselor și consecințelor în cunoaștere.

Referințe

• 11.    Hjurland, B. The foundation of the concept of relevance. J. Am. Soc. Inf. Sci. Technol. 2010, 61, 217-237.
• 12.    Hjurland, B. Domain Analysis. Knowl. Organ. 2017, 44, 436-464.
• 16.    Swanson, D.R. Undiscovered Public Knowledge. Libr. Q. 1986, 56,103-118.
• 84.    Kuhn, T.S. The Structure of Scientific Revolutions; University of Chicago Press: Chicago, IL, USA, 1962.

Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Informații, Volumul 1