De ce contează arta

|

(J. Robert Oppenheimer alături de Albert Einstein, 1950. Credit: US Govt. Defense Threat Reduction Agency/Wikimedia Commons, licența Domeniu public) Fizicianul american J. Robert Oppenheimer este considerat „părintele bombei atomice” pentru rolul pe care l-a jucat în dezvoltarea armelor nucleare ca … Citeşte mai mult

Manipularea digitală a artei

|

Manipularea digitală a fotografiilor prin utilizarea Adobe Photoshop și a altor programe de calculator este atât de obișnuită astăzi încât trece în general neobservată sau fără comentarii. Manipularea digitală este folosită deopotrivă de fotografi amatori și profesioniști și poate fi … Citeşte mai mult

Caracteristici și forme în arta sacră a spațiilor de ritual interioare (2)

|

Figura 10.15 | Planul Sf. Sernin. Caracteristicile mai specifice ale structurilor bisericii și stupei, printre altele, includ spațiul în interior sau în exterior pentru circumambulație, plimbare în jurul unui obiect sacru. În bisericile medievale care prezentau relicve și vizita pelerinilor, ambulatoriul … Citeşte mai mult

Fenomenul transcendenţei în poezia lui Mihai Eminescu ”Unda spumă”

|

Inserez acest material în discursul filosofic al Revistei de Filosofie, pentru că vizeaza aspectul filosofic profund al întregii creații a poetului autohton român Mihai Eminescu, așa cum niciun poet cunoscut de noi nu a făcut-o în opera sa, pentru a demonstra măreția și importanța filozofiei sale și pentru a face cunoscută filosofilor profunzimea ei faptică, pentru a încerca să descifreze misterele și adevăratul conținut al acesteia.

Războiul în artă (2) – Fotografia

|

Figura 9.9 | Șarja celor de la Rough Riders la San Juan Hill. Artist: Frederic Remington. Credit:Julius Morton/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public Când Frederic Remington (1861-1909, SUA) a pictat Șarja celor de la Rough Riders în 1898, războiul și reprezentările … Citeşte mai mult

Patrimoniul cultural și identitatea etnică în artă (1)

|

Un aspect important al identității culturale și etnice îl reprezintă istoriile comune sau amintirile comune. Astfel de istorii sunt moștenirea noastră. Cu toate acestea, moștenirea nu este întreaga istorie. Se conectează la cultură și etnie pentru a transmite povestea completă despre … Citeşte mai mult

Arhitectura palatelor rezidențiale antice

|

Palatele rezidențiale au apărut pe vremea celor două mari civilizații timpurii din Orientul Apropiat Antic, Mesopotamia și Egipt, precum și cele din Marea Egee: Creta, Ciclade și Grecia continentală înainte de dezvoltarea Imperiului Grec. Palatul de la Knossos de pe … Citeşte mai mult

Comunicarea în artă

|

Figura 6.11 | Zeița șarpelui În societățile trecute în care arta a jucat un rol central, oamenii comunicau prin creativitatea lor. În societățile în care mulți oameni erau analfabeți, ei au înțeles și au învățat mai mult din simbolism și … Citeşte mai mult

Premiul Nobel pentru Literatură 2023: Jon Fosse, „pentru piesele sale inovatoare și proza care dau voce celor de nespus”

|

(Jon Fosse) Premiul Nobel pentru Literatură pentru 2023 a fost acordat autorului norvegian Jon Fosse, „pentru piesele sale inovatoare și proza, care dau glas celor de nespus”. Jon Olav Fosse (născut la 29 septembrie 1959) este un autor și dramaturg norvegian. … Citeşte mai mult

Umanism și devenire în Aventurile lui Pinocchio – Demiurgul

|

Firul roșu al poveștii lui Pinocchio este dorința de a deveni om. Aventurile lui Pinocchio poate fi abordată în contextul postumanismului pentru a reflecta anxietățile și speranța în progresul tehnologic al umanității, sau al transumanismului care îmbrățișează progresul tehnologic în timp ce apără puternic drepturile omului și alegerea individuală. Pinocchio este conștient de incompletitudinea sa: el caută de-a lungul poveștii să devină „un băiețel adevărat”, cartea permițând permite multiple interpretări semantice. Pinocchio este un „copil” fără mamă, creat de tatăl său pentru a-și umple singurătatea. În contextul adopției, procreațiile asistate medical, homo-parentismul, clonarea, Pinocchio este, de asemenea, copilul improbabil născut dintr-un doliu imposibil.

Contextul politic în artă

|

Figura 1.12 | Flori de păr. Artist: Qian Xuan. Sursa: Muzeul Met/Wikimedia Commons Așa cum a fost cazul tabloului Flori de păr de Qian Xuan (Figura 1.12), Bambus și stânci de Li Kan (1245-1320, China) a fost pictat în timpul … Citeşte mai mult

Exemplu de analiză formală în artă: Doamnă la masa de ceai, de Mary Cassatt

|

(Doamnă la masa de ceai. Artist: Mary Cassatt. Credit: Met Museum/Wikimedia Commons. Licență: CC0 1.0 DEED) Mary Cassatt (1844-1925, SUA, a trăit în Franța) este cunoscută în special pentru picturile, desenele și imprimeurile ei cu mame și copii. În acele lucrări, … Citeşte mai mult

1 2 3 4 5 6 55