Obsesia
Obsesia, o linie verticală ce traversează cerul în întunericul conștiinței mele. Nicolae Sfetcu, 13.04.2017
Obsesia, o linie verticală ce traversează cerul în întunericul conștiinței mele. Nicolae Sfetcu, 13.04.2017
Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Abia am timp să mă mir că exist, dar mă bucur totdeauna că sunt. Nu mă realizez deplin niciodată, pentru că am o idee din ce în ce … Citeşte mai mult
O, dar e mişelnic lucru singur zilele să-ţi curmi! Ce cumplit îmi vânturi mintea, şi cu ce-ndârjire-mi scurmi Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îţi stau în faţă! Simt că-nnebunesc… Mă turburi. Fugi cu neagra ta povaţă. Înţeleg, împărăţia ta, cu … Citeşte mai mult
Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar Decor de doliu funerar … Copacii albi, copacii negri. În parc regretele plâng iar … Cu pene albe, pene negre o pasãre cu glas amar Strãbate parcul secular … … Citeşte mai mult
Pierduta iubita de departe, In saptamana asta cat un veac, Vroiam sa imi fie rau, un rau de moarte, S-auzi si sa ma suni sa-ntrebi ce fac. Visam nenorocirea salvatoare Ce ar putea interveni-ntre noi, Visam sa auzi ca … Citeşte mai mult
În goana roibului un sol, Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol, Răsare, creşte-n zări venind, Şi zările de-abia-l cuprind, Şi-n urmă-i corbii croncănind Aleargă stol. El duce regelui răspuns Din tabără. Şi ţine-ascuns Sub straiul picurând de ploi Pe … Citeşte mai mult
Cine esti, de unde vii, Omule, tu poti sa stii? Unde mergi, ce soarta ai Poti tu seama ca sa-ti dai? In ce scop te-ai zamislit, Pe Pamant, de ce-ai venit? Si traind, la ce traiesti Ce solie implinesti? Tu … Citeşte mai mult
Lacrima – florii de nufar, ce canta! Valuri o poarta spre iazuri, la mori. Luna, si tu ii rascumperi, cand mori, noaptea de jar si mutenie sfanta? Lin, cu petale umflate, surori zveltul picior in mocirla-si implanta. Zvonul e … Citeşte mai mult
Cu mâine zilele-ţi adaogi, Cu ieri viaţa ta o scazi Şi ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l urma, Precum când soarele apune El şi răsare undeva. … Citeşte mai mult
Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, 20 iulie 1943, Copăceni, plasa Bălți, județul Bălți, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, București) a fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător și om … Citeşte mai mult
Un chip de nisip şi mâini de nisipi şi limba în gură mi-e tot de nisip nu mai pot să spun nimic în apărarea mea în acest tribunal de nisip cu lumini de nisip grefieri de nisip şi cineva care … Citeşte mai mult
Cum s-ar defini sarmaua? Vis inaripat al verzei ce-l avu cat a durat somnul lung metamorfozic in butoiul de murat… Potpuriu de porc si vaca, simfonia tocaturii, imn de lauda mancarii inaltat in cerul gurii. O cocheta care-si scalda trupu-n … Citeşte mai mult