Figura 9.28 | Buddha mai înalt din Bamiyan înainte (stânga) și după distrugere (dreapta). Credit: Tsui/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu public Puterea unui astfel de simbolism ascuțit în termeni vizuali este folosită și pentru a lupta în războaiele culturale. În Afganistan, … Citeşte mai mult
Puține cuvinte din limba noastră prescurtează istoria intelectuală la fel de mult ca și cuvântul specie. Grecii, în inițierea vieții intelectuale a Europei, au fost impresionați de trăsăturile caracteristice ale vieții plantelor și animalelor; într-adevăr atât de impresionați încât au făcut … Citeşte mai mult
George Herbert Mead, împreună cu Cooley, este considerat fondatorul tradiției interacționiste simbolice în sociologie (Credit: Wikimedia Commons) Mai târziu, George Herbert Mead (1863–1931) a avansat o abordare sociologică mai detaliată a sinelui. El a fost de acord că sinele, ca … Citeşte mai mult
Poziționarea geopolitică a României este strâns legată de relațiile sale atât cu Statele Unite, cât și cu Uniunea Europeană. Aceste alianțe au fost esențiale în modelarea direcției strategice a națiunii, în special în contextul dinamicii securității regionale și al evoluțiilor … Citeşte mai mult
Mare personalitate a Bisericii Ortodoxe Române dar și a Armatei Române părintele profesor Constantin Nazarie s-a născut la data de 16 martie 1865. A fost un strălucit teolog român. Profesor, teolog, pedagog și un bun administrator părintele Nazarie a rămas în istoria țării noastre că o mare personalitate care a contribuit decisiv la Războiul de Reîntregire al poporului nostru sau Marele Război.
Nicolae Sfetcu Titlu: Pensiile publice în Europa – Studiu documentar Autori: prof. univ. dr. Gheorghe Caraiani, prof. univ. dr. Dragoș Marian Rădulescu, drd. Alina Mihaela Frătică-Dragomir (Gușe) Editura: Bucureşti, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Editura Tehnică, 2025 ISBN … Citeşte mai mult
Importanța geopolitică a Ucrainei a fost, în mod tradițional, privită prin prisma așezării sale strategice—la granița dintre Europa de Est și Rusia—și a producției sale agricole masive, fiind unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de cereale. Cu toate acestea, un alt aspect la fel de important (dar uneori subestimat) al valorii strategice a Ucrainei se găsește în solul său: abundența de minerale și pământuri rare. Aceste resurse, esențiale pentru industriile și tehnologiile moderne, au potențialul de a transforma Ucraina într-un veritabil nod al lanțurilor globale de aprovizionare, sporindu-i considerabil rolul geopolitic.
Coordonatori: Darius-Antoniu Ferenț, Sergiu Schiller; Elena-Nicoleta Velicu Autori: Darius-Antoniu Ferenț, Sergiu Schiller; Alexia-Gabriela Szabo; Oana-Melisa Țolea O carte esențială pentru înțelegerea noilor provocări ale securității globale Într-o lume în care tehnologia redefinește permanent strategiile militare și amenințările cibernetice devin din … Citeşte mai mult
Radicalizarea algoritmică este conceptul conform căruia algoritmii de recomandare de pe site-urile populare de rețele sociale, cum ar fi YouTube și Facebook, conduc utilizatorii către un conținut din ce în ce mai radical de-a lungul timpului, îndreptându-i-spre dezvoltarea unor opinii … Citeşte mai mult
Ca și în cazul relatărilor literare, operele de artă asociate cu evenimente istorice și legendare includ adesea o gamă foarte largă de simboluri și imagini pentru a ajuta la transmiterea ideilor. Acestea variază de la detalii mondene până la momente istorice mărețe, ca în Columna lui Traian, de aproape 30 de picioare înălțime, care comemorează campaniile militare ale împăratului roman Traian (r. 98-117 d.Hr.) împotriva dacilor (101-102 și 105-106 d.Hr.) în 155 de scene.
Evoluția relațiilor româno-americane Relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii au fost influențate de circumstanțele istorice, economice și geopolitice ale fiecărei epoci. De-a lungul a 145 de ani, cele două țări au construit o relație de colaborare, bazată … Citeşte mai mult
Figura 4.7. Sclavi romani cu guler reprezentați într-un relief de marmură din Smirna (Turcia modernă) în 200 e.n. În timp ce societățile pastorale și horticole foloseau unelte mici, temporare, cum ar fi bețe de săpat sau sape, societățile agricole se … Citeşte mai mult
