Behaviorismul și inteligența artificială

|

Behaviorismul este o abordare sistematică a înțelegerii comportamentului oamenilor și al altor animale. Se presupune comportamentul ca fiind fie un reflex evocat de împerecherea anumitor stimuli antecedente din mediul înconjurător, fie o consecință a istoriei individului respectiv, incluzând în special … Citeşte mai mult

Raționamentul automatizat

|

În informatică, în special în reprezentarea cunoștințelor și raționamentul și metalogică, zona raționamentului automatizat este dedicată înțelegerii diferitelor aspecte ale raționamentului. Studiul raționamentului automatizat ajută la producerea de programe de calculator care permit computerelor să raționeze complet sau aproape automat. … Citeşte mai mult

Sensul în artă – Contextul istoric

|

Putem afla despre contextul istoric pentru a ne ajuta să interpretăm conținutul și să înțelegem sensul a două picturi olandeze din secolul al XVII-lea. Willem Claesz. Heda (1594-1680, Olanda) a creat Natura moartă cu pahar aurit în 1635, iar Jan Davidszoon … Citeşte mai mult

Filosofia artificială

|

Filosofia artificială este o ramură filosofică concepută de autorul Louis Molnar pentru a lua în considerare ceea ce o ființă dotată cu inteligență artificială (IA) ar putea lua în considerare despre propria ei existență odată ce atinge o stare superioară … Citeşte mai mult

Conștiința artificială în filosofie

|

Conștiința artificială (AC), cunoscută și sub denumirea de conștiința mașinii (MC) sau conștiința sintetică (Gamez 2008; Reggia 2013), este un domeniu legat de inteligența artificială și robotica cognitivă. Scopul teoriei conștiinței artificiale este „de a defini ceea ce ar trebui … Citeşte mai mult

computer ≡ creier ?

|

Într-un calculator, relația dintre software și hardware este atât de strânsă, încât acestea sunt prezentate ca manifestări diferite ale același sistem formal. În execuția unui program, există o natură secvenţială inerentă a procesorului şi accesul la memorie. În schimb, creierul uman se … Citeşte mai mult

Personalitate și memorie autobiografică: Teletransporterul lui Parfit și filmul ”Solaris” în regia lui Tarkovski

|

Să comparăm ficțiunea științifică filosofică ”Solaris” a lui Stanislaw Lem cu ficțiunea științifică “reală” ”Solaris” al lui Tarkovski. Eroul Kelvin ajunge pe o stație în orbită pe o planetă numită Solaris. Planeta pare a fi o entitate gânditoare, asemănătoare cu … Citeşte mai mult

Reconectarea filosofiei cu științele naturale

|

Deoarece cunoașterea tinde să se fragmenteze spontan în timp ce crește, filosofia ia diversitatea existentă drept resursă și punct de plecare pentru o nouă sinteză. Ideea de cunoaștere extinsă, incluzivă, de fapt, nu este atât de nouă. Încă de la … Citeşte mai mult

Reprezentarea argumentelor în logică

|

Pe măsură ce ne preocupăm de argumente, vom dori să ne reprezentăm argumentele într-un fel, indicând care afirmații sunt premisele și care afirmație este concluzia. Vom reprezenta argumentele în două moduri. Pentru ambele sensuri, vom numerota premisele. Pentru a identifica … Citeşte mai mult

Există timpul?

|

Kurt Godel susține, în tradiția lui McTaggart, Parmenides și Kant, că timpul este o iluzie care nu reprezintă nimic în realitatea obiectivă. Așa cum îl concepe Godel, timpul implică o depășire sau o curgere obiectivă. „Existența unui interval obiectiv de … Citeşte mai mult

Probleme epistemologice în inteligența artificială

|

Din punct de vedere filosofic, inteligența artificială (IA) permite abordări diverse, precum epistemologic, euristic, ontologic, etic, etc. Conform lui John McCarthy (în Epistemological Problems of Artificial Intelligence), epistemologia IA ”studiază ce tipuri de fapte despre lume sunt disponibile pentru un … Citeşte mai mult

Cronocentrism

|

Cronocentrismul este presupunerea că anumite perioade de timp (de obicei, prezentul) sunt mai bune, mai importante sau un cadru de referință mai semnificativ decât alte perioade de timp, fie trecute, fie viitoare. Percepția unor atribute mai pozitive, cum ar fi … Citeşte mai mult

1 2 3 4 104