Semantica logicii modale este de obicei dată după cum urmează: Mai întâi definim un cadru, care constă dintr-un set non-gol, G, ai cărui membri sunt în general numiți lumi posibile, și o relație binară, R, care se ocupă (sau nu) … Citeşte mai mult
Există două părți-cheie ale logicii de ordinul întâi. Sintaxa determină ce colecții de simboluri sunt expresii legale, în timp ce semantica determină semnificațiile din spatele acestor expresii. Alfabetul Spre deosebire de limbile naturale, cum ar fi limba engleză, limba logicii … Citeşte mai mult
Este prezentat un calcul standard propozițional. Există multe formulări diferite care sunt mai mult sau mai puțin echivalente, dar diferă în detalii: limba lor, respectiv colecția specială de simboluri primitive și simboluri ale operatorilor, setul de axiome sau formule distincte; … Citeşte mai mult
Semantică Valabilitatea unui argument depinde de semnificația sau semantica propozițiilor care o compun. Organon a lui Aristotel, în special Despre interpretare, oferă o scurtă prezentare a semanticii pe care logicienii scolastici, în special în secolele 13 și14, s-a dezvoltat într-o … Citeşte mai mult
Logica modală este un tip de logică formală dezvoltată în primul rând în anii 1960, care extinde logica clasică propozițională și a predicatelor la operatorii care exprimă modalitatea. Un modal – un cuvânt care exprimă o modalitate – califică o … Citeşte mai mult
Logica predicatelor – cunoscută și ca logica de ordinul întâi și calcul predicatelor de ordinul întâi – este o colecție de sisteme formale utilizate în matematică, filosofie, lingvistică și informatică. Logica de ordinul întâi utilizează variabile cuantificate asupra obiectelor non-logice … Citeşte mai mult
Calculul propozițional este o ramură a logicii. Se mai numește logica propozițională, logica declarației, calculul sentențial, logica sentențială sau, uneori, logica de ordin zero. Se ocupă de propoziții (care pot fi adevărate sau false) și fluxul de argumentare. Propozițiile compuse … Citeşte mai mult
Modele canonice Pentru orice logică modală normală L, poate fi construit un model Kripke (numit model canonic), care validează exact teoremele L, printr-o adaptare a tehnicii standard de a folosi seturi consistente maximale ca modele. Modelele Canonice Kripke joacă un … Citeşte mai mult
În filozofia analitică contemporană, actualismul este punctul de vedere că tot ceea ce există (adică tot ceea ce este, în cel mai larg sens) este real. O altă formulare a tezei este că domeniul de cuantificare nerestricționat variază peste toate … Citeşte mai mult
Kit Fine a dezvoltat, în Semantic Relationism, teoria relaționismului semantic pornind de la o încercare anterioară de a dezvolta o teorie a variabilelor sau obiectelor arbitrare. Conform acestei teorii, chiar dacă variabilele x și y, considerate ca atare, ar semnifica … Citeşte mai mult
(Exemplu de model Kripke pentru logica temporală liniară, o logică modală particulară) Două dintre lucrările anterioare ale lui Kripke, Teorema unei completitudini în logica modală și Considerentele semantice privind logica modală, prima scrisă când era adolescentă, se afla pe logica … Citeşte mai mult
În filosofie și logică, conceptul unei lumi posibile este folosit pentru a exprima afirmațiile modale. Conceptul de lumi posibile este obișnuit în discursul filosofic contemporan, dar a fost disputat. Posibilitate, necesitate și contingență Teoreticienii care folosesc conceptul de lumi posibile … Citeşte mai mult
