Filozofi contemporani Mulți filosofi contemporani ai filosofiei științifice și analiști sunt critici extrem de puternici față de filosofia științei lui Popper . Neîncrederea lui Popper în raționamentul inductiv a dus la afirmațiile că el face o interpretare greșită a practicii … Citeşte mai mult
Euristica este un concept central al filosofiei lui Lakatos. Există o notă de subsol în secțiunea “History of science and its rational reconstructions” (1970) din The methodology of scientific research programmes în care el a făcut distincția explicită: euristica înseamnă … Citeşte mai mult
Pozitivițtii logici ar fi considerat teoria corzilor ca o metafizică speculativă. Aspectul instrumentalist al pozitivismului logic nu corespunde cu opiniile teoreticienilor corzilor. Din punctul de vedere al falsificaționismului lui Popper,[1] distingem clar între contextul descoperirii și contextul de justificare. În … Citeşte mai mult
Principiul esențial de coordonare în teoria generală a relativității (TGR) este principiul echivalenței, incluzând o euristică negativă în conformitate cu metodologia programelor științifice de cercetare a lui Imre Lakatos.[1] Argumentul ”nu este acela că toate cadrele de referință sunt echivalente, … Citeşte mai mult
Exemplul clasic al unui program de cercetare de succes este teoria gravitațională a lui Newton, probabil cel mai de succes program de cercetare lakatosian. [1] Inițial, teoria gravitațională a lui Newton s-a confruntat cu o mulțime de “anomalii” (“contraexemple”), și … Citeşte mai mult
Atât relativitatea generală cât și mecanica cuantică sunt paradigme în sensul lui Kuhn.[1] Ambele coexistă simultan. Dar în schema lui Kuhn nu există o astfel de situație în care două paradigme simultane coexistă în mod pașnic. Paradigma lui Kuhn este … Citeşte mai mult
Thomas Kuhn a criticat falsificabilitatea pentru că a caracterizat “întreaga întreprindere științifică în termeni care se aplică doar părților revoluționare ocazionale” (Kuhn 1970). Potrivit lui Kuhn, modul în care știința funcționează în astfel de ocazii nu poate fi folosit pentru … Citeşte mai mult
Falsificaționismul metodologic sofisticat Lakatos a propus o modificare a criteriului lui Popper pe care l-a numit “falsificaționism sofisticat (metodologic)“(Lakatos 1978) Din această perspectivă, criteriul de delimitare ar trebui să se aplice nu unei ipoteze sau unei teorii izolate, ci mai … Citeşte mai mult
În 1942, Robert K. Merton a introdus “patru seturi de imperative instituționale luate pentru a cuprinde etosul științei moderne … comunalismul, universalismul, dezinteresul și scepticismul organizat”. Porțiunea următoare a cărții sale, Sociologia științei , elaborată pe aceste principii în “inima … Citeşte mai mult
Nașterea falsificaționismului este o încercare nereușită de a prescrie o metodă rațională ineluctabilă pentru știință. Falsificarea metodologică sofisticată, pe de altă parte, este o prescripție a unui mod pe care oamenii de știință ar trebui să o considere ca o … Citeşte mai mult
Falsificarea dogmatică se referă la declarațiile științifice considerate în mod individual Acestea pot fi falsificate și, în funcție de rezultat, teoriile științifice pot fi considerate falsificabile și acceptate, respinse, sau pot fi menținute prin adăugarea de ipoteze ad-hoc. ”Există o … Citeşte mai mult
Karl Popper a propus falsificabilitatea ca un criteriu important în diferențierea dintre știință și pseudoștiință. El susține că verificarea și confirmarea nu pot juca niciun rol în formularea unui criteriu satisfăcător de delimitare. În schimb, propune ca teoriile științifice să … Citeşte mai mult
