Înțelepciunea mulțimii

|

Înțelepciunea mulțimii este opinia colectivă a unui grup independent divers de indivizi, mai degrabă decât cea a unui singur expert. Acest proces, deși nu este nou în era informației, a fost împins în centrul atenției de către site-urile de informații … Citeşte mai mult

Contagiunea socială

|

(O vizualizare a analizei rețelelor sociale (SNA). În secolul 21, o mare parte din studiul contagiunii sociale implică rețele și comunități online.) Contagiunea socială implică un comportament, emoții sau condiții care se răspândesc spontan printr-un grup sau o rețea. Fenomenul … Citeşte mai mult

Panica morală

|

(Vânătoarea de vrăjitoare din Europa modernă timpurie este un exemplu istoric de comportament în masă potențial alimentat de panica morală. Tipărire germană din 1555.) O panică morală este un sentiment larg răspândit de teamă, adesea irațional, că o persoană sau … Citeşte mai mult

Analiza mulțimilor

|

Analiza mulțimii este practica interpretării datelor privind mișcarea naturală a grupurilor sau a obiectelor. Masele de corpuri, în special de oameni, sunt subiectul acestor analize de urmărire a mulțimii, care includ modul în care o anumită mulțime se mișcă și … Citeşte mai mult

Conștiința colectivă

|

Conștiința colectivă este setul de credințe, idei și atitudini morale comune care funcționează ca o forță unificatoare în cadrul societății. În general, nu se referă la conștiința specific morală, ci la o înțelegere comună a normelor sociale. Conceptul modern a … Citeşte mai mult

Comportamentul colectiv

|

Expresia comportament colectiv a fost folosită pentru prima dată de Franklin Henry Giddings și folosită mai târziu de Robert Park și Ernest Burgess, Herbert Blumer, Ralph H. Turner și Lewis Killian și Neil Smelser pentru a se referi la procese … Citeşte mai mult

Efectul modei (Efectul bandwagon)

|

Efectul modei (efectul bandei din vagon, efectul bandwagon) este termenul folosit pentru a descrie tendința oamenilor de a adopta anumite comportamente, stiluri sau atitudini pur și simplu pentru că alții o fac. Mai precis, este o părtinire cognitivă prin care … Citeşte mai mult

O perspectivă antropologică a psihologiei induse de schimbările climatice

|

Schimbările climatice au efecte devastatoare asupra bunăstării psihologice a popoarelor indigene, deoarece le afectează direct și indirect. Deoarece stilurile lor de viață sunt adesea strâns legate de pământ, schimbările climatice au un impact direct asupra sănătății lor fizice și stabilității … Citeşte mai mult

Eco-anxietatea

|

Cunoscută și sub denumirea de stres ecologic sau anxietate climatică, anxietatea ecologică (eco-anxietatea) a fost definită de Asociația Psihologică Americană în 2017 ca „o frică cronică de moartea mediului”. Au fost făcute studii ample privind anxietatea ecologică încă din aproximativ … Citeşte mai mult

Afectarea sănătății mentale de către schimbările climatice

|

Investigarea timpurie a impactului asupra sănătății mentale de schimbărilor climatice a început în secolul al XX-lea și a devenit mai actuală în secolul al XXI-lea. În Asia, investigațiile s-au intensificat semnificativ după tsunami-ul din 2004.[17][18] Schimbările climatice globale pot avea … Citeşte mai mult

Efecte psihologice directe, indirect și prin conștientizare a schimbărilor climatice

|

Există trei căi cauzale prin care schimbările climatice provoacă efecte psihologice: directă, indirectă, sau prin conștientizare (sau „psihosocială”). În unele cazuri, oamenii pot fi afectați prin mai multe căi simultan. Există trei canale largi prin care schimbările climatice afectează starea … Citeşte mai mult

Impactul psihologic al schimbărilor climatice

|

Impacturile psihologice ale schimbărilor climatice asupra oamenilor includ stări emoționale precum anxietatea ecologică, durerea ecologică și furia ecologică. Deși sunt neplăcute, astfel de emoții nu sunt adesea dăunătoare și pot fi răspunsuri raționale la degradarea lumii naturale, motivând acțiunea adaptativă.[1] … Citeşte mai mult

1 2 3 4 10