Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Convenţionalismul în filosofia spațiului și timpului

Convenţionalismul în filosofia spațiului și timpului

postat în: Filozofie 0

Hubble Space Telescope (NASA) - Lagoon Nebula

Poziția convenționalistă afirmă că nu există niciun fapt despre materie, precum geometria spațiului și a timpului, totul este decis prin convenție. Primul susținător al unei astfel de viziuni, Henri Poincaré, care a reacționat la crearea noii geometrii non-euclideene, a susținut că geometria aplicată unui spațiu a fost decisă prin convenție, deoarece geometrii diferite vor descrie un set de obiecte la fel de bine, bazate pe considerații din ”lumea sferei”.

Această viziune a fost dezvoltată și actualizată pentru a include considerații din fizica relativistă de Hans Reichenbach. Reconstituirea lui Reichenbach, aplicată în spațiu și timp, se concentrează în jurul ideii de definire coordonată.

Definirea coordonată are două caracteristici majore. Primul are de a face cu unitățile de coordonare a lungimii cu anumite obiecte fizice. Aceasta este motivată de faptul că nu putem niciodată să înțelegem în mod direct lungimea. În schimb, trebuie să alegem un obiect fizic, să spunem metrul standard de la Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți sau lungimea de undă a cadmiului, ca unitatea noastră de lungime. A doua caracteristică se referă la obiecte separate. Deși putem presupune că testăm direct egalitatea lungimii a două bare de măsurare când sunt una lângă alta, nu putem afla aceasta pentru două bare distanțate una de cealaltă. Chiar presupunând că cele două bare, ori de câte ori se apropie una de cealaltă, sunt văzute a fi egale în lungime, nu suntem justificați să afirmăm că sunt întotdeauna egale în lungime. Această imposibilitate subminează abilitatea noastră de a decide egalitatea lungimii a două obiecte îndepărtate. Asemănarea lungimii, dimpotrivă, trebuie stabilită prin definiție.
O astfel de utilizare a definiției coordinative este în vigoare, în convenționalismul lui Reichenbach, în teoria generală a relativității unde lumina este presupusă, adică nu descoperită, ca marcând distanțe egale în timp egal. După această stabilire a definirii coordonate, geometria spațiutimpului este stabilită.

Ca și în dezbaterea absolutismului/relaționalismului, filosofia contemporană este încă în dezacord cu privire la corectitudinea doctrinei convenționaliste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *