Cum funcționează un blockchain la tranzacțiile cu bitcoin

Blockchain este o bază de date distribuită

În termeni simpli, blockchainl poate fi gândit ca o bază de date distribuită. Adăugările la această bază de date sunt inițiate de unul dintre membri (adică nodurile de rețea), care creează un nou „bloc” de date, care poate conține tot felul de informații. Acest nou bloc este apoi transmis tuturor părților din rețea într-o formă criptată (utilizând criptografie), astfel încât detaliile tranzacției să nu fie făcute publice. (23) Cei din rețea (adică celelalte noduri de rețea) determină în mod colectiv validitatea blocului în conformitate cu o metodă de validare algoritmică predefinită, denumită în mod obișnuit „mecanism de consens” (24). Odată validat, noul „bloc” este adăugat la blockchain, ceea ce duce în esență la o actualizare a registrului tranzacției care este distribuit în rețea. (25)

În principiu, acest mecanism poate fi utilizat pentru orice tip de tranzacție de valoare și poate fi aplicat oricărui activ care poate fi reprezentat într-o formă digitală (26).

„Blocurile” tranzacției sunt semnate cu o semnătură digitală folosind o cheie privată

Fiecare utilizator dintr-o rețea blockchain are un set de două chei. O cheie privată, care este utilizată pentru a crea o semnătură digitală pentru o tranzacție, și o cheie publică, cunoscută de toată lumea din rețea. O cheie publică are două utilizări: 1) servește ca adresă în rețeaua blockchain; și 2) este utilizată pentru a verifica o semnătură digitală / pentru a valida identitatea expeditorului. (27)

Pe blockchain-ul Bitcoin, acest lucru se traduce în următorul exemplu. Să presupunem că Anna dorește să îi trimită 100 de bitcoini lui Jeff, atunci mai întâi de toate va trebui să semneze digital această tranzacție folosind cheia sa privată (care este cunoscută doar de ea). Va trebui să adreseze tranzacția către cheia publică a lui Jeff, care este adresa lui Jeff din rețeaua Bitcoin. Apoi, tranzacția, care va fi colectată într-un „bloc de tranzacții”, va trebui verificată de către nodurile din rețeaua Bitcoin. Aici, cheia publică a Anei va fi utilizată pentru a-i verifica semnătura. Dacă semnătura Anna este validă, rețeaua va procesa tranzacția, va adăuga blocul în lanț și va transfera 100 de bitcoini de la Anna la Jeff.

Cheile publice și private ale unui utilizator sunt păstrate într-un portofel digital sau portofel electronic. Un astfel de portofel poate fi stocat sau salvat online (stocarea online este adesea denumită „stocare la cald”) și / sau offline (stocarea offline este denumită în mod obișnuit „stocare la rece”). (28)

La revedere, intermediar?

Unul dintre avantajele cheie ale tehnologiei blockchain este că permite simplificarea executării unei game largi de tranzacții care ar necesita în mod normal intermedierea unui terț (de exemplu, un custode, o bancă, un sistem de decontare a valorilor mobiliare, brokeri-dealeri, un depozit de tranzacții, …). În esență, blockchain se referă la descentralizarea încrederii și la permiterea autentificării descentralizate a tranzacțiilor. (29) Pur și simplu, permite eliminarea „intermediarului”. (30)

În multe cazuri, acest lucru va duce probabil la creșterea eficienței. Cu toate acestea, este important să subliniem faptul că poate expune părțile care interacționează la anumite riscuri care au fost gestionate anterior de acești intermediari. De exemplu, Banca pentru Decontări Internaționale („BIS”) a avertizat recent într-un raport din 2017 intitulat Distributed ledger technology in payment, clearing and settlement (31), că adoptarea tehnologiei blockchain ar putea introduce noi riscuri de lichiditate. (32) Mai mult, în general, se pare că atunci când un intermediar funcționează ca un tampon împotriva riscurilor importante, cum ar fi riscul sistemic, el nu poate fi înlocuit pur și simplu cu tehnologia blockchain.

Note

(23) Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.

(24) Ibidem, 1. A se vedea, de asemenea, mai jos 2.1.3. Mecanismele de consens blockchain.

(25) CPMI, „Digital currencies”, noiembrie 2015, https://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf, 5.

(26) A se vedea: Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) and blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.

(27) Ibidem, 8-9.

(28) Inter alia: BCE, „Virtual Currency Schemes – a further analysis”, februarie 2015, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemesen.pdf, 8; FATF, „Virtual Currencies – Key Definitions and Potential AML/CFT Risks”, iunie 2014, http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/Virtual-currency-key-definitions-and-potential -aml-cft-riscuri.pdf, 8.

(29) P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the middleman: a case study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http://www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 5.

(30) Trebuie remarcat faptul că pe blockchain-urile permise există încă un rol pentruo parte centrală (a se vedea și mai sus).

(31) CPMI, „Distributed ledger technology in payment, clearing and settlement – An analytical framework”, februarie 2017, https://www.bis.org/cpmi/publ/d157.pdf.

(32) Ibidem, 19.

Sursa: Cryptocurrencies and blockchain, Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Authors: Prof. Dr. Robby HOUBEN, Alexander SNYERS. © European Union, 2018. Traducere și adaptare independentă de Nicolae Sfetcu