Definirea tipului de document (Document Type Definition, DTD) este un fișier care trimite la o pagină XML. Controlează ce trebuie sau poate fi afișat, ce atribute și valorile lor trebuie/pot avea, și cum ar trebui să arate fișierul XML. XHTML, HTML și alte limbaje de marcare folosesc DTD-uri pentru a-și valida documentele.
Notă: Browserele web acceptă markup incorect în HTML.
DTD sunt folosite pentru a stoca mari cantități de date într-un limbaj de marcare personalizat care poate fi utilizat pentru un anumit program sau organizație. Ca și schemele, pot avea elemente, atribute și entități. Singura diferență este modul în care este afișat.
La fel ca într-o schemă, un DTD are un prolog. Este o singură linie de text.
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
Semnul întrebării este să îi spui computerului că îi dai o instrucțiune. Cuvântul xml îi spune că utilizați XML, atributul de versiune îi spune ce versiune de XML utilizați și atributul de codificare îi spune cum să codificați datele (ați folosi o codificare diferită dacă doriți să utilizați text chinezesc).
Eticheta <!ELEMENT>
Eticheta element este folosită pentru a afișa un element al paginii, în funcție de modul în care îl declarați. Poate merge doar pe o anumită parte a paginii sau oriunde pe pagină.
Primul element pe care îl declarați este elementul rădăcină (în HTML este html). Să presupunem că există o organizație care dorește o mulțime de fișiere XML care să conțină informații despre fiecare persoană. Probabil că ar avea un element rădăcină al fișierului numit „person”. Standardul pentru declararea unui element cu elemente copii este
<!ELEMENT elementName (childElement, childElement2, childElement3)>
Deci declarația etichetei elementului rădăcină de orginizare ar fi
<!ELEMENT person (firstName, lastName, postalCode, cellNumber, homeNumber, email)>
Notă: Un element copil trebuie declarat într-o etichetă element separată pentru a fi valid.
Notă: Virgula este folosită acolo unde identificați că elementul copil este un indicator de apariție (ceva care spune computerului cum ar trebui să apară). Există și alți indicatori de apariție. Le vom acoperi mai târziu în acest capitol.
Notă: Parantezele definesc ce tip de conținut se găsește în paranteză. Diferite tipuri de conținut sunt discutate mai târziu în acest capitol.
Pentru unele elemente pe care nu doriți să le conectați la anumite etichete (cum ar fi o etichetă de formatare pe care doriți să o utilizați pentru a evidenția informații importante), faceți același lucru, cu excepția faptului că nu îl utilizați ca element copil pentru niciun element, în funcție de nevoi puteți utiliza tipul de conținut ANY care vă permite să utilizați date de caractere sau alte etichete în etichetă, tipul de conținut EMPTY care arată ca „<exampleXmlTag />” sau #PCDATA pentru text.
Notă: Într-o declarație de element puteți combina parantezele cu #PCDATA. Arată astfel <!ELEMENT elementName ( #PCDATA| childName).
(Include texte din Wikibooks traduse și adaptate de Nicolae Sfetcu)
Statistica pentru afaceri
Instrumentul esențial pentru decizii inteligente în mediul de afaceri!
Etica Big Data în cercetare
Principalele probleme cu care se confruntă oamenii de știință în lucrul cu seturile mari de date (Big Data), evidențiind principale aspecte etice, luând în considerare inclusiv legislația din Uniunea Europeană. După o scurtă Introducere despre Big Data, secțiunea Tehnologia prezintă … Citeşte mai mult
Rețele de comunicații 5G
Descoperă cum 5G transformă lumea și pregătește-te să fii parte din viitor.
Lasă un răspuns