Depășirea pragului climatic și adaptarea la climă în Uniunea Europeană

Pe plan global sunt puține șanse să se mențină creșterea temperaturii globale sub 2°C. Chiar și în cele mai optimiste scenarii, este de așteptat ca creșterea temperaturii să depășească 1,5 ° C pentru o perioadă, înainte de a scădea din nou sub 1,5 ° C, datorită eliminării pe scară largă a carbonului. În timp ce acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și de extindere a eliminării dioxidului de carbon rămân esențiale, există o nevoie urgentă de a consolida eforturile de adaptare la schimbările climatice, pentru a evita pierderile și pentru a consolida reziliența.

Este probabilă depășirea pragului

Temperaturile medii globale au crescut semnificativ de la revoluția industrială. Ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat, cu o încălzire globală în jur de 1,13 până la 1,17 °C. În Europa, temperaturile medii au crescut și mai mult – între 2,04 și 2,10°C peste nivelurile preindustriale. În septembrie și octombrie 2023, creșterea medie globală a temperaturii a depășit 1,5°C, determinată de gazele cu efect de seră în combinație cu El Niño, o perioadă recurentă de apă neobișnuit de caldă în Oceanul Pacific. În noiembrie 2023, creșterea temperaturii globale a atins pentru scurt timp 2°C.

Acordul de la Paris stabilește un obiectiv de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale, cu eforturi pentru a menține încălzirea la 1,5°C. Bugetul de carbon rămas pentru menținerea sub 1,5°C este estimat ca fiind egal cu cinci ani de emisii actuale de GES, iar Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) subliniază că depășirea temporară este „aproape inevitabilă”.

Depășirea pragului climatului înseamnă depășirea unui prag de temperatură, de obicei 1,5°C, pentru o perioadă înainte ca temperaturile să scadă din nou sub prag. Pentru ca temperaturile să scadă din nou, sunt necesare reduceri rapide și profunde ale emisiilor de GES, urmate de îndepărtarea la scară foarte mare a dioxidului de carbon, folosind tehnologia (captarea directă a aerului cu stocarea carbonului) și soluții naturale precum pădurile.

Cu toate acestea, proiecțiile arată că, chiar dacă toate angajamentele naționale privind clima sunt implementate, temperaturile ar continua să crească cu 2,5 °C până la 2,9 °C peste nivelurile preindustriale. Deși ar fi necesară o eliminare rapidă a emisiilor de combustibili fosili pentru a limita încălzirea la 1,5 °C, guvernele intenționează să producă cu aproximativ 110 % mai mulți combustibili fosili în 2030 decât ar fi în concordanță cu acest obiectiv.

Impactul depășirii pragului climatului

Observăm deja efecte mai frecvente și mai severe și pierderi economice asociate schimbărilor climatice. Impacturile includ evenimente meteorologice extreme, scăderea straturilor de gheață și gheața arctică, ghețarii în retragere, oceane mai calde, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor. Cea mai mare încălzire este așteptată în nord-estul Europei, nordul Scandinaviei și zonele interioare ale statelor membre mediteraneene.

Depășirea climatului va duce la mai multă variabilitate climatică și evenimente extreme. Efectele sale depind de amploarea creșterii temperaturii și de durata acesteia și ar fi cel mai bine abordate la nivel local. Comisia Climate Overshoot subliniază mai multe categorii de impact. Acestea includ evenimente meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, precipitațiile abundente, secetele, incendiile forestiere, inundațiile de coastă și valurile de căldură. Căldura este descrisă drept „cea mai directă și semnificativă” datorită impactului său asupra sănătății, agriculturii și sistemelor energetice. Există o legătură puternică între sănătatea publică și schimbările climatice, iar depășirea ar avea un impact negativ asupra transmiterii bolilor, malnutriției, stresului mental și poluării aerului. Ecosistemele naturale, care se luptă deja cu temperaturile actuale, ar fi și mai mult amenințate. În cele din urmă, raportul evidențiază punctele de basculare existente, cum ar fi calota glaciară din Antarctica de Vest, care, dacă este traversată, ar putea duce la schimbări ireversibile și catastrofale. Riscurile pot crește în continuare din cauza naturii combinate și în cascadă a impacturilor legate de climă. În timp ce reducerile nete ale emisiilor (atenuarea) ajută la evitarea sau limitarea depășirii, sunt necesare urgent măsuri de adaptare mai puternice pentru a face față schimbărilor climatice și pentru a evita pierderile și daunele.

Adaptarea reduce pierderile și daunele legate de climă

Adaptarea este un proces de adaptare la climatul actual sau preconizat și la efectele acestuia, pentru a reduce riscurile, a evita daunele sau a exploata oportunitățile benefice. Riscurile climatice cresc cu fiecare creștere a temperaturii globale, chiar dacă doar cu o fracțiune de grad. Prin urmare, atenuarea scade și costul adaptării crește. Adaptarea are limite: dincolo de o anumită creștere a temperaturii, unele măsuri de adaptare își vor pierde eficacitatea, de exemplu atunci când creșterea nivelului mării face ca apărarea împotriva inundațiilor să fie ineficientă. Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi coridoarele verzi urbane, au un potențial ridicat de reducere a riscurilor cauzate de căldură, secetă și inundații. Ele oferă co-beneficii în ceea ce privește protecția naturii și a biodiversității și calitatea vieții și un risc mai mic de inadaptare decât soluțiile tehnologice și de inginerie. Expertiza sectorului asigurărilor în evaluarea și gestionarea riscurilor poate informa deciziile de adaptare prin prime mai mari sau prin refuzul de a asigura activele cu risc ridicat din cauza impactului climatic. Potrivit Agenției Europene de Mediu, pierderile economice cauzate de evenimentele meteorologice și climatice din UE s-au ridicat la 650 de miliarde EUR între 1980 și 2022, dintre care doar 19,5 % au fost asigurate. Climate Overshoot Commission identifică șase factori de succes pentru măsurile de adaptare: instrumente financiare și politici bazate pe evaluări locale ale riscului climatic și priorităților de adaptare, completate de metrici de adaptare; evaluări integrate în planurile de acțiune; avertismente timpurii pentru toți; eforturi mai puternice de abordare a mobilității climatice (migrație, strămutare, relocare planificată); și intervenții pentru a spori reziliența sistemelor agricole și agroalimentare. Agenția Europeană de Mediu recomandă să se ia măsuri de adaptare atunci când raportul cost-beneficiu estimat depășește 1,5 și să se examineze cu atenție acțiunile de adaptare cu un raport mai mic, din cauza incertitudinii.

Adaptarea conform Acordului de la Paris

Acordul de la Paris definește un obiectiv global privind adaptarea, având ca scop sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice. Doar un sfert din finanțarea internațională pentru schimbările climatice a fost dedicat adaptării, deși Acordul de la Paris cere un echilibru între atenuare și adaptare. În plus, finanțarea pentru adaptare a scăzut cu 15 % în 2021, lăsând un decalaj de 194 până la 366 de miliarde USD pe an între finanțarea necesară și cea reală pentru adaptare.

COP28 a avut loc în 2023, găzduită de Emiratele Arabe Unite. Multe aspecte cheie au fost discutate și convenite în timpul conferinței. Cele care au legătură directă cu adaptarea la schimbările climatice sunt adoptarea cadrului pentru atingerea obiectivului global de adaptare al Acordului de la Paris și prezentarea unui raport de către Comitetul permanent pentru finanțe cu privire la angajamentul țărilor dezvoltate de a dubla finanțarea adaptării de la nivelurile din 2019 prin 2025, așa cum s-a convenit la COP26.

Politica și acțiunea UE privind adaptarea la climă

Legea europeană a climei impune statelor membre să elaboreze strategii și planuri naționale de adaptare și să asigure progrese continue în ceea ce privește adaptarea la climă. Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice urmărește să facă adaptarea la climă mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică. Pactul primarilor pentru climat și energie, sprijinit de UE, implică localități  în atingerea obiectivelor UE de atenuare și adaptare, cu resurse precum instrumentul de sprijin pentru adaptarea urbană. Platforma europeană Climate-ADAPT permite utilizatorilor să acceseze și să partajeze date și informații despre schimbările climatice așteptate, vulnerabilitatea regională și sectorială, strategiile și opțiunile de adaptare, studii de caz și instrumente pentru planificarea adaptării. Misiunea UE pentru adaptare în cadrul programului Orizont Europa își propune să sprijine cel puțin 150 de regiuni, și localități  în eforturile de a asigura reziliența la schimbările climatice. Cu toate acestea, la nivel local, există încă multe bariere în calea planificării și finanțării adaptării, inclusiv lipsa expertizei, resursele umane insuficiente și lipsa sprijinului politic. Cu acordul ecologic european, legea europeană privind clima și pachetul „fit for 55”, UE a stabilit un cadru de vârf la nivel mondial pentru o tranziție verde și justă către neutralitatea climatică. Având în vedere impacturile climatice actuale și viitoare, a sosit momentul să demonstrăm o ambiție la fel de mare în ceea ce privește adaptarea la toate nivelurile de guvernare.

Sursa: Étienne Bassot (European Parliament), Ten issues to watch in 2024. Ianuarie 2024, Brussels © European Union, 2024. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu