Schimbarea pentru un lucru poate fi definită ca alterarea sa. Dar, după schimbare, mai putem vorbi de același lucru, dacă i s-au schimbat proprietățile?
O definiție mai generală poate face referire la modificarea sau dispatiția unei caracteristici (temperatură, presiune, suprafață, formă, etc.). Dar problema filosofică aici este cea a identității unui lucru supus schimbării.
Schimbarea se produce întotdeauna în timp, dar ea mai are și alte caracteristici specifice, precum cauza, sau mișcarea.
Există gânditori, precum Parmenide, care neagă ideea de schimbare.
O schimbare fără cauze este conceptual posibilă? (de ex., dezintegrarea radioactivă?). Invers, pot exista cauze datorită cărora un lucru să rămână neschimbat? (de ex., dacă afară este suficient de cald, apa nu îngheață). Depinde de cum sunt definite caracteristicile lucrului, pentru că în realitate orice lucru este într-o continuă schimbare, dacă ar fi să considerăm suficient de multe și profunde caracteristici. Într-un alt registru, pot exista cauze care nu determină schimbarea unui lucru?
Schimbarea unui lucru implică întotdeauna trecerea timpului. Aristotel, în Fizica, a afirmat că schimbarea și timpul sunt distincte, întrucât schimbarea se petrece la viteze diferite, spre deosebire de timp.
De asemenea, mișcarea poate fi considerată ca având loc întotdeaua, dacă vom lua în considerație suficient de multe și profunde caracteristici.
I idee binecunoscută este ceea ce a fost denumit ”schimbarea Cambridge”. Aceasta include atât schimbări de caracteristici, cât și schimbări relaționale (predicate relaționale). Schimbările relaționale sunt cele care apar exteriror unui lucru, dar care sunt într-o relație cauzală cu acesta. Astfel, dacă Ion este singur la părinți la un moment dat, după un timp relația lui cu exteriorul se poate schimba și Ion poate ajunge să aibă un frate (sau mai mulți). S-a produs astfel o schimbare relațională între Ion ca lucru și restul lumii, dar fără ca Ion în sine să se schimbe, decât dacă am inclus în caracterizarea lui Ion și relațiile sale cu lumea (o problemă de ascent metalingvistic), caz în care o schimbare metafizică ar implica o schimbare monadică, internă sau intrinsecă a acelui lucru.
Lasă un răspuns