Deşi de-a lungul timpului am auzit nenumărate definiţii ale frumuseţii, pentru mine se poate descrie că este acel “ceva” care aduce bucurie, zâmbete pe chip şi ne surprinde plăcut, printr-o energie benefică. Frumuseţea ar fi normal să ne bucure pe toţi, fie că este vorba de drăgălăşenie, zâmbet, bunătate, un chip luminos sau forme fizice. Dar de unde știm că ceea ce nouă ni se pare frumos, apare la fel și în ochii altora?
Frumusețea depinde de gusturi, dar este ea vreodată obiectivă? Putem să justificăm logic dacă ceva sau cineva este frumos sau nu? Răspunsul, dupa un răgaz de gândire ar fi, desigur, nu. Şi aceasta se întâmplă pentru că frumuseţea nu este ceva simplu de evaluat, care se referă doar la standardele fizice; nu putem defini noţiunea de frumuseţe luând în calcul numai aspectul “vizibil”. Departe de mine dorinţa de-a ne pierde acum în noţiuni filozofice, însă de-a lungul căutărilor mele spirituale am aflat că frumuseţea este, de fapt, o rezultantă dintre componentele aspectului interior (inteligenţă, calm, putere interioară, spiritualitate, bunătate, compasiune, armonie, echilibru) şi cele ale aspectului exterior (înălţime, greutate, forme, culoarea părului, a ochilor, zâmbetul) –şi culmea, de cele mai multe ori primează aspectul interior!
Recenzii
Nu există recenzii până acum.