Descoperă o abordare unică și profundă asupra uneia dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre! Cartea „Pandemia COVID-19 – Abordări filosofice”, semnată de Nicolae Sfetcu, îmbină filosofia, știința și realitățile sociale pentru a oferi o analiză captivantă a impactului pandemiei asupra vieții noastre.
Ce oferă această carte?
- Reflecții filosofice profunde:
- Explorează pandemia prin prisma gândirii existențialiste a lui Camus și Sartre, dar și prin perspectivele lui Foucault, Lovelock și Latour.
- Abordează dilemele etice complexe generate de crizele globale, punând în balanță utilitarismul și respectul individual kantian.
- Dimensiuni sociale și ecologice:
- Analizează conexiunile între încălzirea globală, despăduriri și migrarea virușilor.
- Evidențiază rolul social al pandemiei în expunerea inegalităților și redefinirea responsabilității colective.
- Perspective asupra viitorului:
- Propune scenarii despre cum lumea ar putea evolua după pandemie, sugerând schimbări de paradigmă politică și socială.
- Fundament științific:
- Detaliază ciclul de viață al virusurilor și impactul lor asupra biologiei și evoluției umane.
- Discută controversatele teorii privind natura și clasificarea virusurilor.
- Accesibilitate și actualitate:
- Scrisă într-un limbaj clar și accesibil, cartea este o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă pandemia dintr-o perspectivă diferită.
De ce să citești această carte?
Într-o lume plină de incertitudini, „Pandemia COVID-19 – Abordări filosofice” oferă răspunsuri și ridică întrebări care ne ajută să înțelegem mai bine atât realitatea actuală, cât și viitorul pe care îl construim. Este mai mult decât o carte despre pandemie – este o incursiune în ceea ce înseamnă a fi uman într-o lume interconectată și fragilă.
Invită-ți mintea să exploreze profunzimi neașteptate. Alege să înțelegi pandemia dincolo de aparențe cu această carte de referință!
Nu rata ocazia de a avea în biblioteca ta această lucrare remarcabilă!
Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică.
Subiectul pandemiilor este abordat pornind de la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, și despre ipoteza Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. În continuare sunt evidențiate dimensiunile sociale ale pandemiilor, legătura lor cu încălzirea globală care a dus la o creștere a bolilor infecțioase, și despădurirea unor zone întinse, care au determinat virușii să migreze din zona lor nativă („rezervorul” lor). Etica pandemiilor este abordată din mai multe puncte de vedere filosofice, din care cel mai important într-o criză de asemenea dimensiuni globale este utilitarismul care presupune maximizarea beneficiilor pentru societate în conflict direct cu viziunea obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi.
După o retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a ciclului său de viață și a istoriei sale, cu accent pe filosofia morții, este discutat conceptul de bioputere dezvoltat inițial de Foucault, cu referire la practica statelor naționale moderne de control al populațiilor și dezbaterea generată de Giorgio Agamben care afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare. O altă abordare de interes și foarte dezbătută este cea generată de lucrările lui Slavoj Žižek, care afirmă că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va lua omenirea este un neo-comunism. Un alt efect negativ important este desocializarea, cu concluzia unor filosofi că nu putem exista independent de relațiile noastre cu ceilalți, că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei.
Ultima secțiune este dedicată previziunilor despre cum va arăta lumea după pandemie, existând deja semne ale unei schimbări de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei. Întregul este întotdeauna implicat în parte, pentru că totul este, într-un anumit sens, în tot și în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție.
Pandemia COVID-19 pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Una din virtuțile virusului este capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică.
CUPRINS:
Abstract
Introducere
1 Viruși
1.1 Ontologia
2 Pandemii
2.1 Dimensiuni sociale
2.2 Etica
3 COVID-19
3.1 Biopolitica
3.2 Neocomunism
3.3 Desocializarea
4 Previziuni
Bibliografie
DOI: 10.13140/RG.2.2.27611.39205
MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/pandemia-covid-19-abordari-filosofice/
EPUB (ISBN 978-606-033-418-7), Kindle (ISBN 978-606-033-417-0), PDF (ISBN 978-606-033-416-3)
Tipărit (Format A5, 210 x 148 x 8 mm, 198 g, 147 pagini): ISBN 978-606-033-415-6
Data: 14 octombrie 2020
ResearchGate: https://www.researchgate.net/publication/344652981_Pandemia_COVID-19_-_Abordari_filosofice
PhilPapers.org: https://philpapers.org/rec/NICPC-3
Academia.edu: https://www.academia.edu/44365388/Pandemia_COVID_19_Abord%C4%83ri_filosofice
Google Scholar: https://books.google.ro/books?id=AvECEAAAQBAJ
Smashwords (EPUB): https://www.smashwords.com/books/view/1048758
eMag (Tipărit):
Facebook: https://www.facebook.com/PandemiaCoronavirusCovid19/
YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=uO0x05UrBFc
Recenzii
Nu există recenzii până acum.