Efectul de seră pe celelalte planete din Sistemul Solar

Efectul de anti-seră

Efectul de anti-seră este un mecanism similar și simetric cu efectul de seră: în efectul de seră, atmosfera lasă radiația să intre fără a lăsa radiația termică să iese, încălzind astfel suprafața corpului; în efectul de anti-seră, atmosfera ține afară radiațiile în timp ce eliberează radiația termică, ceea ce scade temperatura de echilibru a suprafeței. Un astfel de efect a fost propus pentru luna lui Saturn, Titan.[47]

Efectul de seră fugitiv

Un efect de seră fugitiv are loc dacă feedback-urile pozitive duc la evaporarea tuturor gazelor cu efect de seră în atmosferă.[6] Cu mult timp în urmă s-a emis ipoteza unui efect de seră care implică dioxid de carbon și vapori de apă pe Venus,[48] această idee este încă în mare măsură acceptată.[7] Planeta Venus a experimentat un efect de seră fugitiv, rezultând o atmosferă care este 96% dioxid de carbon și o presiune atmosferică la suprafață aproximativ aceeași cu cea găsită la 900 m  sub apă pe Pământ. Este posibil ca Venus să fi avut oceane de apă, dar acestea ar fi fiert pe măsură ce temperatura medie a suprafeței a crescut la 735 K (462 °C).[49][50][51]

Alte corpuri decât Pământul

În afară de Pământ, există și alte planete în sistemul solar care au efect de seră. Efectul de seră asupra lui Venus este deosebit de mare, ceea ce aduce temperatura de suprafață până la 462 °C. Acest lucru se datorează mai multor motive:

• Este mai aproape de Soare decât Pământul cu aproximativ 30%.
• Atmosfera sa foarte densă constă în principal din dioxid de carbon, aproximativ 97%.[52]

„Venus a experimentat un efect de seră fugitiv în trecut și ne așteptăm ca Pământul să o facă în aproximativ 2 miliarde de ani, pe măsură ce luminozitatea solară crește”.[53]

Titan este un corp atât cu efect de seră, cât și cu efect de anti-seră. Prezența N2, CH4 și H2 în atmosferă contribuie la un efect de seră, crescând temperatura suprafeței cu 21K peste temperatura așteptată a corpului fără atmosferă. Existența unei brume uscate de mare altitudine, care absoarbe lungimi de undă ale radiației solare, dar este transparentă la infraroșu, contribuie la un efect anti-seră de aproximativ 9K. Efectul net al acestor două fenomene este o încălzire netă de 21K – 9K = 12K, deci Titan este cu 12 K mai cald decât ar fi dacă nu ar exista atmosferă.[54][55]

Referințe

47. “Direct observations confirm that humans are throwing Earth’s energy budget off balance”. phys.org. Science X. 26 March 2021. Archived from the original on 18 April 2021. Retrieved 18 April 2021.
48. “Enhanced Greenhouse Effect”. Ace.mmu.ac.uk. Archived from the original on 24 October 2010. Retrieved 15 October 2010.
49. “Synthesis Report: Summary for Policymakers” (PDF). IPCC Fifth Assessment Report. p. 4. Archived (PDF) from the original on 23 November 2018. Retrieved 20 June 2017.
50. IPCC Fourth Assessment Report, Working Group I Report “The Physical Science Basis” Archived 15 March 2011 at the Wayback Machine Chapter 7
51. “Atmospheric Carbon Dioxide – Mauna Loa”. NOAA. Archived from the original on 20 May 2019. Retrieved 8 December 2008.
52. “Climate Milestone: Earth’s CO2 Level Passes 400 ppm”. National Geographic. 12 May 2013. Archived from the original on 15 December 2013. Retrieved 10 December 2017.
53. Hansen J. (February 2005). “A slippery slope: How much global warming constitutes “dangerous anthropogenic interference”?”. Climatic Change. 68 (333): 269–279. Bibcode:2005ClCh…68..269H. doi:10.1007/s10584-005-4135-0. S2CID 153165132. Archived from the original on 1 August 2020. Retrieved 8 June 2020.
54. “Deep ice tells long climate story”. BBC News. 4 September 2006. Archived from the original on 23 January 2013. Retrieved 4 May 2010.
55. Hileman B (28 November 2005). “Ice Core Record Extended”. Chemical & Engineering News. 83 (48): 7. doi:10.1021/cen-v083n048.p007. Archived from the original on 15 May 2019. Retrieved 6 September 2006.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)