Factorii contextuali ai inteligenței competitive

Majoritatea literaturii se concentrează pe aspectele tehnice ale procesului inteligenței competitive (CI) și pe tehnologiile disponibile pentru a o îmbunătăți. Cu toate acestea, Prescott și Miller (2002) definesc crearea și utilizarea inteligenței ca un proces social, subliniind că aspectele sociale, cum ar fi aspectele organizaționale și individuale, nu pot fi trecute cu vederea. Ca o consecință a acestui fapt, mai mulți factori circumstanțiali și sociali au fost explorați în această lucrare de cercetare și descriși ca factori contextuali în cele ce urmează.

Cu diferite niveluri de intenție, un număr de autori au discutat despre infrastructura și despre factorii organizaționali și comportamentali care influențează procesul CI (Ghoshal și Westney, 1991; Gibbons și Prescott, 1996; Maltz și Kohli, 1996; Prescott, 2001; Rouach și Santi; , 2001; Prescott și Miller, 2002; Jaworski și colab., 2002; Badr și colab., 2006; Dishman și Calof, 2008; Choo și colab., 2008; Saayman și colab., 2008; Garcia-Alsina și colab., 2013). Principalele aspecte contextuale din literatură pot fi clasificate ca factori de mediu individuali, organizaționali și industriali.

Printre factorii individuali, conștiința informațională reprezintă simțul personal al responsabilității pentru scanarea mediului și modelul de comunicare dezvoltat de individ (Correia și Wilson, 2001). Rouach și Santi (2001) au identificat cinci tipuri de atitudini manageriale față de CI, și anume războinic, activ, reactiv, adormit. La nivel individual, un alt aspect relevant este expunerea la informație – nivelul oportunităților de contact cu persoane bine informate și contexte bogate în informații – de exemplu, frecvența, varietatea și amplitudinea rețelelor de contact (Correia și Wilson, 2001; Prescott, 2001; Garcia-Alsina et al., 2013). Exterioritatea – deschiderea organizației către mediul extern – și climatul informațional – ansamblu de condiții necesare pentru a accesa și utiliza informațiile – sunt în schimb principalii factori organizaționali ( Correia și Wilson, 2001; Garcia-Alsina și colab., 2013), împreună cu cultura firmei, stilul de management și conștientizarea capacităților CI (Prescott, 2001; Saayman și colab., 2008; Wright și colab., 2002; Trim și Lee , 2008).

În cele din urmă, este general acceptat că structura și luarea deciziilor într-o organizație sunt influențate de complexitatea și volatilitatea mediului (Kourteli, 2005). Potrivit lui Garcia-Alsina et al. (2013), mediul industrial cuprinde doi factori relevanți, și anume, incertitudinea și presiunea externă. În cele din urmă, așa cum au subliniat Blandin și Brown (1977), managerii din medii caracterizate prin constrângeri, contingente și oportunități în schimbare rapidă, adoptă în mod clar o orientare externă a informațiilor mai mult decât omologii lor din unele medii anumite.

Referințe

• Prescott, J.F. and Miller, S.H. (2002), Proven Strategies in Competitive Intelligence: Lessons from the Trenches, John Wiley and Sons.
• Ghoshal, S. and Westney, D.E. (1991), “Organizing competitor analysis systems”, Strategic ManagementJournal, Vol. 12 No. 1, pp. 17-31.
• Gibbons, P.T. and Prescott, J.E. (1996), “Parallel competitive intelligence processes in organizations”, InternationalJournal of Technology Management, Vol. 11 Nos 1/2, pp. 162-178.
• Maltz, E. and Kohli, A.K. (1996), “Market intelligence dissemination across functional boundaries”, Journal of Marketing Research, Vol. 33 No. 1, pp. 47-61.
• Prescott, J.E. (2001), “Competitive intelligence: lessons from the trenches”, Competitive Intelligence Review, Vol. 12 No. 2, pp. 5-19.
• Rouach, D. and Santi, P. (2001), “Competitive intelligence adds value: five intelligence attitudes”, European Management Journal, Vol. 19 No. 5, pp. 552-559.
• Jaworski, B.J., Macinnis, D.J. and Kohli, A.K. (2002), “Generating competitive intelligence in organizations”, Journal of Market-Focused Management, Vol. 5 No. 4, pp. 279-307.
• Juhari, A.S. and Stephens, D. (2006), “Origins of competitive intelligence: a fundamental extension of CI education”, Society of Competitive Intelligence Professionals Annual Conference,
• Badr, A., Madden, E. and Wright, S. (2006), “The contribution of CI to the strategic decision-making process: empirical study of the European pharmaceutical industry”, Journal of Competitive Intelligence and Management, Vol. 3 No. 4, pp. 15-35.
• Choo, C.W., Bergeron, P., Detlor, B. and Heaton, L. (2008), “Information culture and information use: an exploratory study of three organizations”, Journal of the American Society for Information Science and Technology, Vol. 59 No. 5, pp. 792-804.
• Garcia-Alsina, M., Ortoll, E. and Cobarsi-Morales, J. (2013), “Enabler and inhibitor factors influencing competitive intelligence practices”, Aslib Proceedings, Vol. 65 No. 3, pp. 262-288.
• Correia, Z. and Wilson, T.D. (2001), “Factors influencing environmental scanning in the organizational context”, Information Research, Vol. 7 No. 1, pp. 1-7.
• Wright, S., Pickton, D.W. and Callow, J. (2002), “Competitive intelligence in UK firms: a typology”, Marketing Intelligence and Planning, Vol. 20 No. 6, pp. 349-360.
• Kourteli, L. (2005), “Scanning the business external environment for information: evidence from Greece”, Information Research, Vol. 11 No. 1, p. 1.
• Blandin, J.S. and Brown, W.B. (1977), “Uncertainty and management’s search for information”, IEEE Transactions on Engineering Management, Vol. EM-24 No. 4, pp. 114-119.

Sursa: Angelo Cavallo, Silvia Sanasi, Antonio Ghezzi and Andrea Rangone (2021). Competitive intelligence and strategy formulation: connecting the dots, în Competitiveness Review: An International Business Journal, Vol. 31 No. 2, 2021 pp. 250-275, Emerald Publishing Limited, 1059-5422, DOI 10.1108/CR-01-2020-0009, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Inteligența competitivă în afaceri și nu numai, Volumul 1