Imaginația sociologică

Deși amploarea studiilor sociologice și metodele de realizare a acestora sunt diferite, sociologii implicați în toate au ceva în comun. Fiecare dintre ei privește societatea folosind ceea ce sociologul pionier C. Wright Mills (1916-1962) a numit imaginația sociologică, uneori denumită și „lentila sociologică” sau „perspectiva sociologică”. Într-un sens, acesta a fost modul lui Mills de a aborda dilemele diviziunii macro / micro din sociologie. Mills a definit imaginația sociologică drept modul în care indivizii își înțeleg viața proprie și a altora în raport cu istoria și structura socială (1959/2000). Este capacitatea de a vedea problemele private ale unui individ în contextul proceselor sociale mai largi care le structurează. Aceasta îi permite sociologului să examineze ceea ce Mills numea „probleme personale ale mediului” ca „probleme publice ale structurii sociale” și invers.

Mills a argumentat că problemele private, cum ar fi supraponderalitatea, șomajul, dificultățile conjugale sau simțirea fără scop sau depresia pot fi de natură pur personală. Este posibil ca acestea să fie abordate și înțelese în termeni de atribute personale, psihologice sau morale – fie ale propriilor persoane, fie ale celor din mediul imediat. Într-o societate individualistă ca a noastră, acesta este de fapt cel mai probabil mod în care oamenii vor considera problemele cu care se confruntă: „Am o personalitate care creează dependență;” „Nu pot obține o pauză pe piața muncii;” „Soțul meu nu mă susține” etc. Cu toate acestea, dacă problemele private sunt larg împărtășite cu alții, ele indică faptul că există o problemă socială comună care își are sursa în modul în care este structurată viața socială. La acest nivel, problemele nu sunt înțelese în mod adecvat ca simple probleme private. Acestea sunt abordate cel mai bine ca probleme publice care necesită un răspuns colectiv pentru rezolvare.

Obezitatea, de exemplu, a fost din ce în ce mai recunoscută ca o problemă în creștere atât pentru copii cât și pentru adulți din America de Nord. Michael Pollan citează statistici conform cărora trei din cinci americani sunt supraponderali și unul din cinci este obez (2006). În Canada, în 2012, puțin sub unul din cinci adulți (18,4%) erau obezi, în creștere față de 16% dintre bărbați și 14,5% dintre femei în 2003 (Statistics Canada, 2013). Prin urmare, obezitatea nu este doar o preocupare privată legată de problemele medicale, practicile dietetice sau obiceiurile de exercițiu ale anumitor persoane. Este o problemă socială larg răspândită, care pune oamenii în pericol de boli cronice precum hipertensiunea, diabetul și bolile cardiovasculare. De asemenea, creează costuri sociale semnificative pentru sistemul medical.

Pollan susține că obezitatea este în parte un produs al stilului de viață din ce în ce mai sedentar și stresant al societății moderne, capitaliste. Mai important, totuși, este un produs al industrializării lanțului alimentar, care din anii 1970 a produs alimente din ce în ce mai ieftine și abundente, cu mult mai multe calorii datorită procesării. Aditivii precum siropul de porumb, care sunt mult mai ieftini și, prin urmare, sunt mai rentabili de produs decât zaharurile naturale, au condus la tendința alimentelor rapide super-dimensionate și a băuturilor răcoritoare în anii 1980. După cum susține Pollan, încercarea de a găsi un aliment procesat în supermarket fără un aditiv ieftin, bogat în calorii, pe bază de porumb, este o provocare. Imaginația sociologică din acest exemplu este capacitatea de a vedea problemele și atitudinile private asociate excesului de greutate ca o problemă a modului în care industrializarea lanțului alimentar a modificat relația om / mediu – în special, în ceea ce privește tipurile de alimente pe care le mâncăm și felul în care le mâncăm.

Privind indivizii și societățile și modul în care interacționează prin această lentilă, sociologii sunt capabili să examineze ce influențează comportamentul, atitudinile și cultura. Aplicând metode sistematice și științifice acestui proces, ei încearcă să facă acest lucru fără a lăsa propriile părtiniri și idei preconcepute să le influențeze concluziile.

Bibliografie

Mills, C. Wright. (2000). The sociological imagination. (40th ed.). New York: Oxford University Press. (original work published 1959)
Pollan, Michael. (2006). The omnivore’s dilemma: A natural history of four meals. New York: Penguin Press.
Statistics Canada. (2013). Overweight and obese adults (self-reported), 2012. Statistics Canada health fact sheets. Catalogue 82-625-XWE. Retrieved February 24, 2014