Home » Articole » Articole » Sănătate » Boli » Impactul încălzirii globale asupra sănătății

Impactul încălzirii globale asupra sănătății

Efectele încălzirii globale includ efectele sale asupra sănătății umane. Frecvența crescută și severitatea efectelor legate de climă, observate și proiectate, vor exacerba și mai mult efectele asupra sănătății umane.

Eritromelalgia
Sursa https://en.wikipedia.org/wiki/File:Erythromelalgia.jpg

(Eritromelalgia la o femeie de 77 de ani)

Un exemplu al impactului încălzirii globale asupra sănătății poate fi observat în eritromelalgie. Aceasta este o afecțiune vasculară care este declanșată în mod obișnuit de implicarea schimbării temperaturii, ceea ce duce la sindroame incluzând dureri de arsură (gradul I și II), creșterea temperaturii, eritemul și umflarea, în special a mâinilor și picioarelor afectate.

Într-un studiu chinez, epidemia de eritromelalgie pare destul de comună în sudul Chinei, cel mai probabil datorită scăderii accentuate a temperaturii, ca urmare a unei creșteri rapide a temperaturii și a efectelor pe care aceasta le are asupra corpului. Arterele superficiale acrale mici se contractă și se dilată intens în timpul scăderii puternice a temperaturii, în timp ce în cazul creșterii accentuate a temperaturii, dilatarea intensă a capilarelor irită terminațiile nervoase din jur și, astfel, conduc la simptome, incluzând dureri de arsură, temperatură crescută, eritem și umflături. Pe măsură ce schimbările climatice au loc, pot apărea mai multe focare de eritromelalgie din cauza evenimentelor meteorologice extreme care se preconizează că vor crește în deceniile următoare.

Impactul asupra bolilor infecțioase

Încălzirea oceanelor și schimbarea climatului au ca rezultat modele meteorologice extreme care au dus la o creștere a bolilor infecțioase – atât noi, cât și re-emergente. Aceste modele climatice extreme creează sezoane ploioase extinse în unele zone, perioade lungi de secetă în altele, precum și apariția de noi climate în diferite regiuni. Aceste sezoane extinse creează un climat care poate susține vectori epidemiologici pentru perioade mai lungi de timp, permițându-le să se înmulțească rapid și, de asemenea, creând climatul care permite apariția și supraviețuirea unor noi vectori.

Impactul climatului mai cald și mai umed

Bolile cauzate de țânțari sunt probabil cea mai mare amenințare la adresa omului, deoarece includ malaria, elefantiazele, febra văii Rift, febra galbenă și febra dengue. Studiile arată o prevalență mai mare a acestor boli în zonele care au suferit inundații extreme și secetă. Inundațiile creează mai multă apă stătută favorabilă înmulțirii țânțarilor; de asemenea, acești vectori sunt capabili să se hrănească mai mult și să crească mai repede în climatul mai cald. Pe masura ce clima se încălzește deasupra oceanelor și a regiunilor de coastă, temperaturile mai calde apar și la cote mai mari, permițând țânțarilor să supraviețuiască în zonele defavorabile până acum. Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, există riscul ca malaria să revină în lumea dezvoltată.

Căpușele se înmulțesc, de asemenea, la temperaturi mai calde, permițându-le să se hrănească și să crească într-o rată mai rapidă. Rasa ixodes a căpușelor, un purtător al bolii Lyme, când nu se hrănește, își petrece timpul în umiditatea absoarbită de sol. Căpușele mor când clima devine prea rece sau când clima devine prea uscată, provocând uscarea lor. Controalele naturale de mediu care au menținut controlul căpușelor dispar, iar climatele mai calde și mai umede permit căpușelor să se reproducă și să crească într-o rată alarmantă, ducând la o creștere a bolii Lyme atât în ​​zonele existente, cât și în zonele unde nu a fost văzut înainte.

Un alt impact pe care temperatura datorită încălzirii globale îl are este frecvența și gravitatea valurilor de căldură. În plus față de deshidratare și accidente vasculare cerebrale datorită căldurii, aceste valuri de căldură conduc, de asemenea, la epidemii de boli cronice de rinichi. Studiile recente au arătat că expunerea prelungită la căldură, efort fizic și deshidratare sunt factori suficienți pentru dezvoltarea acestora. Aceste cazuri apar în întreaga lume congruent cu nefropatia cu stres termic.

Alte boli în creștere din cauza vremii extreme includ hantavirus, schistosomiasis, onchocerciasis (orbire râului) și tuberculoza. De asemenea, apare creșterea febrei fânului, întrucât atunci când vremea se încălzește există o creștere a nivelului de polen în aer.

Creșterea preconizată a temperaturii ar face locurile din Asia de sud-vest nelocabile, când temperatura combinată cu umiditatea ridicată ar atinge o temperatură a bulbului umed de 35 °C, pragul de supraviețuire pentru un om obișnuit în condiții bine ventilate.

Temperaturile mai calde pot duce, de asemenea, la o creștere a nivelurilor de agresiune. Cercetările arată legături între temperaturile mai ridicate și comportamentul agresiv și criminal crescut. Astfel, se poate constata creșterea ratei de criminalitate în lunile calde de vară.

Impactul oceanelor mai calde

Încălzirea oceanelor devine un teren de reproducere pentru florile algelor toxice (cunoscute și ca mareea roșie) și holera. Pe măsură ce nivelele de azot și fosfor din oceane cresc, bacteriile de holeră care trăiesc în zooplancton se trezesc din starea lor inactivă. Vânturile în schimbare și curenții oceanelor în schimbare împing zooplanctonul spre coastă, transportând bacteriile de holeră, care apoi contaminează apa potabilă, provocând izbucniri ale holerei. Deoarece inundațiile cresc, există și o creștere a epidemiilor de holeră, deoarece apele de inundații care transportă bacteriile infiltrează alimentarea cu apă potabilă. El Nino a fost, de asemenea, legat de izbucnirea holerei, deoarece acest tipar de vreme încălzește apele țărmului, determinând multiplicarea rapidă a bacteriilor de holeră.

Malaria

Malaria este o boală parazitară provocată de țânțari care infectează oamenii și alte animale, cauzată de microorganisme din familia Plasmodium. Începe cu o mușcătură de la un țânțar infectat de sex feminin, care introduce parazitul prin saliva sa în sistemul circulator al gazdei infectate. Apoi, se deplasează prin sânge în ficat, unde se poate matura și se reproduce. Boala provoacă simptome care includ în mod obișnuit febră, cefalee, frisoane de tremurături, anemie și, în cazuri grave, pot progresa până la comă sau moarte.

Aproximativ 3,2 miliarde de persoane – aproape jumătate din populația lumii – sunt expuse riscului de malarie. În 2015, au existat aproximativ 214 milioane de cazuri de malarie și un număr estimat de 438.000 decese cauzate de malarie.

Clima este o forță motrice influentă a bolilor cauzate de vectori, cum ar fi malaria. Malaria este în mod special susceptibilă la efectele schimbărilor climatice, deoarece țânțarii nu dispun de mecanismele de reglare a temperaturii lor interne. Acest lucru implică faptul că există o gamă limitată de condiții climatice în care patogenul (malaria) și vectorul (un țânțar) pot supraviețui, reproduce și infecta gazdele. Infecțiile cauzate de vectori, cum ar fi malaria, au caracteristici distinctive care determină patogenitatea. Acestea includ rata de supraviețuire și reproducere a vectorului, nivelul activității vectorului (adică rata de hrănire sau de alimentare) și rata de dezvoltare și reproducere a agentului patogen în vector sau gazdă. Modificările factorilor climatici afectează substanțial reproducerea, dezvoltarea, distribuția și transmiterea sezonieră a malariei.

Țânțarii au o fereastră mică pentru condițiile preferențiale pentru reproducere și maturare. Temperatura maximă de reproducere și maturare pentru țânțari variază de la șaisprezece la optsprezece grade Celsius. Dacă temperatura este scăzută cu două grade, majoritatea insectelor vor muri. De aceea, malaria nu este sustenabilă în locuri cu ierni răcoroase. Dacă un climat cu o medie de aproximativ 16 grade Celsius înregistrează o creștere de aproximativ două grade, insectele se maturizează și larvele se dezvoltă. Femelele țintă vor avea nevoie de mai multe alimente (sânge uman/animal) pentru a susține viața și a stimula producția de ouă. Acest lucru crește șansa de răspândire a malariei datorită contactului uman și a unui număr mai mare de insecte care sug sânge și care trăiesc mai mult timp. Țânțarii sunt, de asemenea, extrem de sensibili la schimbările de precipitații și umiditate. Creșterea precipitațiilor poate spori indirect populația țânțarilor prin extinderea habitatului larvelor și a alimentării cu alimente. Aceste temperaturi primare creează terenuri de reproducere mari pentru insecte și locuri pentru larve pentru maturizare. Creșterea temperaturii cauzează topirea zăpezii și acumularea de bălți este mai frecventă. Insectele care transportă deja boala au mai multe șanse să se înmulțească și să infecteze alți țânțari care provoacă o răspândire periculoasă a bolii mortale.

Schimbările climatice au un impact direct asupra sănătății oamenilor în locurile în care malaria nu este răspândită. În comunitățile cu altitudini mai mari din Africa și America de Sud, oamenii sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta malarie în ultimii ani datorită temperaturii crescute. Țânțarii sunt sensibili la schimbările de temperatură, iar încălzirea mediului înconjurător va crește ratele de producție. O fluctuație de două sau trei grade creează motive excepționale de reproducere pentru țânțari, pentru ca larvele să crească și țânțarii maturi care transportă virusul să infecteze persoanele care nu au fost expuse niciodată înainte. Aceasta este o problemă gravă deoarece persoanele din aceste comunități nu au fost niciodată expuse la această boală, provocând un risc crescut de complicații cauzate de malarie, cum ar fi malaria cerebrală (un tip de malarie care cauzează dizabilități mintale, paralizie și are o rată ridicată a mortalității). Locuitorii acestor comunități sunt afectați de malarie deoarece nu sunt familiarizați cu aceasta; ei nu cunosc semnele și simptomele și au imunitate mică sau nulă.

Populația cu risc de malarie, în absența schimbărilor climatice, se preconizează că se va dubla între 1990 și 2080, la 8820 milioane; schimbările climatice necondiționate ar duce, până în anii 2080, la o creștere suplimentară a populației cu risc de malarie cu încă 257 până la 323 de milioane. Prin urmare, reducerea efectelor schimbărilor climatice în prezent ar reduce totalul cu aproximativ 3,5%, salvând zeci de mii de vieți în întreaga lume.

Dacă există o ușoară discrepanță în temperatura normală, se creează condițiile perfecte pentru multiplicarea insectelor. Persoanele care nu au fost niciodată infectate nucunosc pericoll pentru această boală mortală și nu au imunitatea pentru a o combate. O creștere a temperaturii are potențialul de a provoca o epidemie larg răspândită a bolii care are capacitatea de a distruge întreaga populație dintr-o comunitate. Este important să se urmărească prevalența, speciile și numărul de insecte care transportă boala, precum și numărul de persoane infectate în țări și în locuri care nu au mai cunoscut până acum malaria. Este ușor ca cea mai mică fluctuație a temperaturii să provoace o epidemie catastrofică care are posibilitatea de a pune capăt vieților multor oameni nevinovați în necunoștință de cauză.

Febra dengue

Febra dengue este o boală infecțioasă cauzată de virusurile dengue cunoscute a fi în regiunile tropicale. Este transmisă de țânțarul Aedes sau A. aegypti.

Cazurile febrei dengue au crescut dramatic încă din anii 1970 și continuă să devină mai răspândite. Incidența mai mare a acestei boli se presupune că se datorează unei combinații de urbanizare, creșterea populației, călătorii internaționale sporite și încălzirea globală. Aceleași tendințe au condus, de asemenea, la răspândirea diferitelor serotipuri ale bolii în zone noi și la apariția febrei hemoragice dengue. Există patru tipuri diferite de virusuri în febra dengue. Dacă cineva este infectat cu un tip de virus dengue, el sau ea va avea imunitate permanentă la acest tip de virus dengue, dar va avea imunitate pe termen scurt la celălalt tip de febră dengue. Unele dintre simptomele febrei dengue sunt febră, cefalee, dureri musculare și articulare și erupție cutanată. Nu există vaccin pentru febra dengue, și nu există un tratament adecvat pentru a scăpa de aceasta, dar există tratamente care să ajute la atenuarea ei, cum ar fi utilizarea de lichide orale sau intravenoase pentru rehidratare.

Febra dengue a fost considerată o boală tropicală, dar schimbările climatice cauzează răspândirea febrei dengue. Febra dengue este transmisă de anumite tipuri de țânțari, care se răspândesc din ce în ce mai spre nord. Acest lucru se datorează faptului că unele dintre schimbările climatice care apar sunt căldura, precipitații și umiditate crescute, care creează condiții de creștere pentru țânțari. Cu cât este mai cald și mai umed un climat, cu atât țânțarii se pot maturiza mai repede și cu cât mai repede se poate dezvolta boala. O altă influență este schimbarea efectelor El Nino care afectează clima în diferite zone ale lumii, determinând febra dengue să se răspândească.

Există multe măsuri care pot fi luate, atât la nivel guvernamental cât și individual. O îmbunătățire ar fi un sistem mai bun de detectare a apariției focarelor dengue. Acest lucru se poate face prin medii de monitorizare, cum ar fi temperaturile, precipitațiile și umiditatea care ar fi favorabile pentru aceste tipuri de țânțari și îi vor ajuta să se dezvolte. Un alt plan util este de a educa publicul, permițându-i să știe când apare o epidemie de dengue și ce pot face pentru a se proteja. De exemplu, oamenii ar trebui să creeze un mediu de viață care să nu fie favorabil pentru țânțari (fără bălți), să se îmbrace în îmbrăcăminte potrivită (culori deschise, mâneci lungi) și să folosească repelenți împotriva insectelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *