Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Filosofia politică » Modele alternative de spectre politice

Modele alternative de spectre politice

Greenberg și Jonas: stânga-dreapta, rigiditate ideologică

Într-o lucrare din Psychological Bulletin din 2003, Jeff Greenberg și Eva Jonas propun un model care cuprinde axa standard stânga-dreapta și o axă reprezentând rigiditatea ideologică. Pentru Greenberg și Jonas, rigiditatea ideologică are „mult în comun cu conceptele conexe de dogmatism și autoritarism” și se caracterizează prin „a crede în lideri puternici și supunere, preferând propriul grup, etnocentrismul și naționalismul, agresiunea împotriva disidenților și controlul cu ajutorul polițiștilor și al militarilor ”. Greenberg și Jonas afirmă că rigiditatea ideologică mare poate fi motivată de „nevoi deosebit de puternice de a reduce frica și incertitudinea” și este o caracteristică comună primară a „persoanelor care subscriu la orice guvern sau ideologie extremă, indiferent dacă este de dreapta sau de stânga „.

Inglehart: tradiționalist – laic și autoexpresionist – supraviețuitor

O recreare a Hărții culturale a lumii Inglehart – Welzel
O recreere a hărții culturale a lumii Inglehart – Welzel bazată pe sondajul valorilor mondiale. Sursa: Koyos, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Inglehart_Values_Map.svg, CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported license

În numărul său din 4 ianuarie 2003, The Economist a discutat o diagramă, propusă de Ronald Inglehart și susținută de World Values ​​Survey (asociată cu Universitatea din Michigan), pentru a prezenta ideologia culturală pe două dimensiuni. Pe axa y a acoperit probleme de tradiție și religie, cum ar fi patriotismul, avortul, eutanasierea și importanța respectării legii și a autorităților. În partea de jos a graficului se află poziția tradiționalistă pe probleme precum acestea (cu loialitatea față de țară și familie și respectul pentru viață considerat important), în timp ce în partea de sus se află poziția laică. Axa x tratează autoexprimarea, aspecte precum comportamentul și îmbrăcămintea de zi cu zi, acceptarea diversității (inclusiv a străinilor) și inovația și atitudinile față de persoanele cu stiluri de viață specifice controversate precum vegetarianismul, precum și disponibilitatea de a se angaja în activism politic. În dreapta graficului se află poziția deschisă autoexpresionistă, în timp ce în stânga se află poziția sa opusă, pe care Inglehart o numește supraviețuitoare. Această diagramă nu numai că are puterea de a cartifica valorile indivizilor, ci și de a compara valorile oamenilor din diferite țări. Plasate pe acest grafic, țările Uniunii Europene din Europa continentală sunt în dreapta sus, țările anglofone în dreapta mijlocie, țările din America Latină în dreapta jos, țările africane, din Orientul Mijlociu și Asia de Sud în partea stângă jos și țările ex-comuniste în stânga sus.

Pournelle: libertate-control, iraționalism-raționalism

Acest model foarte distinct pe două axe a fost creat de Jerry Pournelle în 1963 pentru disertația sa de doctorat în științe politice. Harta Pournelle are libertatea pe o axă, cei din stânga căutând libertatea de control sau protecții pentru devianța socială și cei din dreapta subliniind autoritatea statului sau protecțiile pentru aplicarea normelor (cea mai îndepărtată dreaptă fiind închinarea la stat, cea mai îndepărtată stânga fiind ideea unui stat ca „răul suprem”). Cealaltă axă este raționalismul, definit aici ca fiind credința în progresul social planificat, cei de sus crezând că există probleme cu societatea care pot fi rezolvate rațional, iar cei de jos sunt sceptici cu privire la astfel de abordări.

Mitchell: Opt moduri de a conduce țara

Cei opt americani politici ai lui Mitchell.
Cei opt americani politici ai lui Mitchell. Sursa: Redfalcon6, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Mitchell%27s_Eight_Political_Americans.png, CC Attribution-Share Alike 4.0 International license
Cele opt căi ale lui Mitchell.
Cele opt căi ale lui Mitchell. Sursa: Redfalcon6, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Mitchell%27s_Eight_Ways.png, CC Attribution-Share Alike 4.0 International license

În 2006, Brian Patrick Mitchell a identificat patru tradiții politice principale din istoria anglo-americană pe baza respectării lor pentru kratos (definit ca utilizarea forței) și archē sau „archy” (definit ca recunoașterea rangului). Mitchell a fundamentat distincția dintre arhie și kratos în experiența istorică a Occidentului despre biserică și stat, creditând prăbușirea consensului creștin asupra bisericii și statului cu apariția a patru tradiții principale divergente în gândirea politică occidentală:

  • Constituționalism republican = pro archy, anti kratos
  • Individualism libertarian = anti archy, anti kratos
  • Progresivism democratic = anti archy, pro kratos
  • Naționalism plutocratic = pro archy, pro kratos

Mitchell prezintă grafic aceste tradiții folosind grafic o axă verticală ca o scară de kratos / akrateia și o axă orizontală ca o scară de arhie / anarhie. El plasează progresismul democratic în stânga inferioară, naționalismul plutocratic în dreapta jos, constituționalismul republican în dreapta sus și individualismul libertarian în stânga sus. Prin urmare, stânga politică se distinge prin respingerea arhiei, în timp ce dreapta politică se distinge prin acceptarea arhiei. Pentru Mitchell, anarhia nu este absența guvernării, ci respingerea rangului. Astfel, pot exista atât anarhiști anti-guvernamentali („individualiștii libertari” ai lui Mitchell), cât și anarhiști pro-guvernamentali („progresiștii democratici” ai lui Mitchell, care favorizează utilizarea forței guvernamentale împotriva ierarhiilor sociale, cum ar fi patriarhia). Mitchell distinge, de asemenea, între anarhiștii de stânga și anarhiștii de dreapta, pe care Mitchell îi redenumește „akrațiști” pentru opoziția lor față de utilizarea forței de către guvern.

Din cele patru tradiții politice principale, Mitchell identifică opt perspective politice distincte divergente de un centru populist. Patru dintre aceste perspective (progresist, individualist, paleoconservator și neoconservator) se încadrează direct în cele patru tradiții; alte patru (paleolibertarian, teoconservator, comunitar și radical) se încadrează între tradiții, fiind definite prin concentrarea lor singulară pe rang sau forță.

Nolan: libertate economică, libertate personală

Diagrama Nolan(Diagrama Nolan)

Diagrama Nolan a fost creată de libertarianul David Nolan. Acest grafic arată ceea ce el consideră „libertate economică” (aspecte precum impozitarea, liberul schimb și libera întreprindere) pe axa orizontală și ceea ce consideră „libertate personală” (aspecte precum legalizarea drogurilor, avortul și conscripția) pe axa verticală . Acest lucru îi pune pe cei de stâng în cadranul stâng, pe libertarieni în partea de sus, pe centriști pe mijloc, pe cei de dreapta pe dreapta și pe ceea ce Nolan a numit inițial populiști în partea de jos. Mai multe teste online populare, în care indivizii își pot autoidentifica valorile politice, utilizează aceleași două axe ca și diagrama Nolan.

Model spațial

Modelul spațial al votului plasează alegătorii și candidații într-un spațiu multidimensional în care fiecare dimensiune reprezintă o singură componentă a unei probleme politice sau a unui atribut de candidat. Alegătorii sunt apoi modelați ca având un „punct ideal” în acest spațiu și votează pentru cei mai apropiați candidați față de acel punct. Dimensiunile acestui model pot fi atribuite și proprietăților non-politice ale candidaților, cum ar fi corupția percepută, sănătatea etc.

Majoritatea celorlalte spectre din acest articol pot fi apoi considerate proiecții ale acestui spațiu multidimensional pe un număr mai mic de dimensiuni. De exemplu, un studiu al alegătorilor germani a constatat că cel puțin patru dimensiuni erau necesare pentru a reprezenta în mod adecvat toate partidele politice.

Alte dimensiuni propuse

Diagramă de busolă politică cu două axe(Diagramă de busolă politică cu două axe cu o axă socio-economică orizontală și o axă socio-culturală verticală și culori politice reprezentative din punct de vedere ideologic, un exemplu pentru un model frecvent utilizat al spectrului politic)

Model de ideologii politice cu trei axe
Model pe trei axe al ideologiilor politice cu versiuni atât moderate, cât și radicale și obiectivele politicilor lor. Sursa: Julienre, https://en.wikipedia.org/wiki/File:3-axis-model-of-political-ideologies-with-both-moderate-and-radical-versions-and-policies-goals.png, CC Attribution-Share Alike 4.0 International license
O diagramă de grup economic bazată pe Busola politică.
O diagramă de grup economic bazată pe Busola politică. Sursa: PhilLiberty, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Ideomap3b-sm.jpg, CC Attribution-Share Alike 4.0 International license

În 1998, autorul politic Virginia Postrel, în cartea Viitorul și dușmanii săi, a oferit un alt spectru cu o singură axă care măsoară punctele de vedere ale viitorului, statsști ​​contrastanți, care se presupun că se tem de viitor și doresc să-l controleze, și dinamiștii, care vor viitorul să se desfășoare în mod natural și fără încercări de planificare și control. Distincția corespunde spectrului utopic versus distopian utilizat în unele aprecieri teoretice ale liberalismului, iar titlul cărții este împrumutat din opera teoreticului anti-utopic clasic-liberal Karl Popper. De asemenea, ar putea fi văzut ca un alt nume pentru conservatorism versus progresism.

Alte axe propuse includ:

  • Focusul preocupării politice: comunitarism vs. individualism. Aceste etichete sunt preferate limbajului încărcat de „totalitarism” (anti-libertate) vs. „libertarianism” (pro-libertate), deoarece se poate pune un accent politic asupra comunității fără a fi totalitar și nedemocratic. Comunismul consiliului este o filozofie politică, care ar fi considerată comunitară pe această axă, dar nu este totalitară sau nedemocratică.
  • Răspunsuri la conflicte: potrivit filosofului politic Charles Blattberg, cei care ar răspunde conflictului cu conversație ar trebui considerați ca în stânga, cu negocieri ca în centru și cu forță ca în dreapta. Vezi eseul său „Filosofii politice și ideologii politice”.
  • Rolul bisericii: clericalism vs. anticlericalism. Această axă este mai puțin semnificativă în Statele Unite (unde punctele de vedere ale rolului religiei tind să fie incluse în axa generală stânga-dreapta) decât în ​​Europa (unde clericalismul și anticlericalismul sunt mult mai puțin corelate cu spectrul stânga-dreapta) .
  • Urban vs. rural: această axă este semnificativă astăzi în politica Europei, Australiei și Canadei. Axa urbană vs rurală a fost la fel de importantă în trecutul politic al Statelor Unite, dar importanța sa este discutabilă în prezent. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în Statele Unite, ar fi fost descrisă ca fiind conflictul dintre federaliștii hamiltonieni și republicanii jefersonieni.
  • Politica externă: intervenționism (națiunea ar trebui să exercite puterea în străinătate pentru a-și pune în aplicare politica) vs. neintervenționism (națiunea ar trebui să se țină de treburile sale). În mod similar, multilateralismul (coordonarea politicilor cu alte țări) vs. izolaționism și unilateralism
  • Geopolitică: relațiile cu state individuale sau grupuri de state pot fi, de asemenea, vitale pentru politica de partid. În timpul Războiului Rece, partidele trebuiau deseori să aleagă o poziție la scară între Uniunea pro-americană și pro-sovietică, deși aceasta uneori putea să se potrivească îndeaproape cu spectrul stânga-dreapta. Alteori în istorie, relațiile cu alte state puternice au fost importante. La începutul istoriei canadiene, relațiile cu Marea Britanie erau o temă centrală, deși aceasta nu era „politica externă”, ci o dezbatere asupra locului adecvat al Canadei în cadrul Imperiului Britanic.
  • Acțiune internațională: multilateralismul (statele ar trebui să coopereze și să facă compromisuri) versus unilateralism (statele au un drept puternic, chiar necondiționat, de a lua propriile decizii).
  • Violența politică: pacifismul (punctele de vedere politice nu ar trebui impuse de forța violentă) vs. militanță (violența este un mijloc legitim sau necesar de exprimare politică). În America de Nord, în special în Statele Unite, deținătorii acestor opinii sunt adesea denumiți „porumbei” și, respectiv, „șoimi”.
  • Comerț exterior: globalizare (piețele economice mondiale ar trebui să devină integrate și interdependente) vs. autarhie (națiunea sau politica ar trebui să caute independența economică). În timpul istoriei timpurii a Commonwealth-ului Australiei, acesta a fost continuumul politic major. În acea perioadă se numea comerțul liber vs. protecționism.
  • Libertatea comercială vs. echitatea comercială: comerțul liber (întreprinderile ar trebui să poată face comerțul transfrontalier fără reglementări) vs. comerțul echitabil (comerțul internațional ar trebui reglementat în numele justiției sociale).
  • Diversitate: multiculturalism (națiunea ar trebui să reprezinte o diversitate de idei culturale) vs. asimilaționism sau naționalism (națiunea ar trebui să reprezinte în primul rând sau să creeze o cultură majoritară).
  • Participare: democrație (stăpânirea majorității) vs. aristocrație (stăpânirea iluminatului, elitismul) vs. tiranie (degradarea totală a aristocrației). Filozofii antici greci, precum Platon și Aristotel, au recunoscut tirania ca un stat în care tiranul este condus de o pasiune absolută și nu de rațiune ca filosoful, rezultând că tiranul își urmărește propriile dorințe, mai degrabă decât binele comun.
  • Libertate: libertate pozitivă (având drepturi care impun o obligație celorlalți) vs. libertate negativă (având drepturi care interzic interferența altora).
  • Puterea socială: totalitarism vs. anarhism (control vs. fără control) Analizează interacțiunea politică fundamentală dintre oameni și între indivizi și mediul lor. Deseori susține existența unui sistem moderat ca fiind existent între cele două extreme.
  • Schimbare: radicali (care cred în schimbarea rapidă) și progresivi (care cred în schimbarea măsurată, incrementală) vs. conservatori (care cred în păstrarea status quo-ului) vs. reacționari (care cred în schimbarea lucrurilor într-un stat anterior).
  • Originea autorității de stat: suveranitatea populară (statul ca o creație a poporului, cu puteri enumerate, delegate) vs. diverse forme de absolutism și filozofie organică de stat (statul ca autoritate originală și esențială) vs. opinia susținută în anarho -primitivism că „civilizația își are originea în cucerirea în străinătate și represiunea acasă”.
  • Niveluri de suveranitate: unionism vs. federalism vs separatism; sau centralism vs. regionalism. Este deosebit de important în societățile în care identitățile regionale sau etnice puternice sunt probleme politice.
  • Integrare europeană (în Europa): euroscepticism vs. federalism european; stat național vs. stat multinațional.
  • Globalizare: naționalism sau patriotism vs. cosmopolitism sau internaționalism; suveranitate vs. guvernare globală.
  • Deschidere: închis (cultural conservator și protecționist) vs. deschis (social liberal și globalist). Popularizat ca un concept de Tony Blair în 2007 și din ce în ce mai dominant în politica europeană și nord-americană din secolul XXI.

Previziuni bazate pe spectru politic

După cum a arătat politologul rus Stepan S. Sulakshin, spectrele politice pot fi folosite ca instrument de prognoză. Sulakshin a oferit dovezi matematice că dezvoltarea stabilă (dinamica pozitivă a numărului mare de indici statistici) depinde de lățimea spectrului politic: dacă este prea îngust sau prea larg, vor rezulta stagnări sau dezastre politice. Sulakshin a mai arătat că, pe termen scurt, spectrul politic determină dinamica indicilor statistici și nu invers.

Variabile biologice

O serie de studii au descoperit că biologia poate fi legată de orientarea politică. Multe dintre studiile care leagă biologia de politică rămân controversate și nereplicate, deși corpul general al dovezilor este în creștere.

Studiile au descoperit că subiecții cu opinii politice conservatoare au amigdale mai mari și sunt mai predispuși să simtă dezgust. Liberalii au un volum mai mare de substanță cenușie în cortexul cingulat anterior și sunt mai pricepuți la detectarea erorilor în tiparele recurente. Cortexul cingulat anterior este utilizat atunci când se tratează informații conflictuale. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și Universitatea din New York (NYU) a făcut participanții să sorteze printr-un pachet de cărți. Litera M avea de 4 ori mai multe șanse să se afle în pachet decât litera W. Participanții trebuiau să apese un buton de fiecare dată când un M apărea în pachet. S-a demonstrat că liberalii fac mai puține erori în confundarea lui W cu M. Acest studiu comportamental a susținut noțiunea că liberalii sunt mai buni în tratarea informațiilor conflictuale. Conservatorii au un răspuns mai puternic al sistemului nervos simpatic la imaginile amenințătoare și sunt mai predispuși să interpreteze expresiile faciale ambigue ca amenințătoare. În general, conservatorii sunt mai predispuși să raporteze rețele sociale mai mari, sunt mai fericiți și au o mai bună stimă de sine decât liberalii. Liberalii sunt mai predispuși să raporteze suferință emoțională mai mare, nemulțumirea relației și dificultăți experiențiale și sunt mai deschiși la experiență și tolerează mai bine incertitudinea și tulburarea.

Factorii genetici reprezintă cel puțin o parte din variația punctelor de vedere politice. Din perspectiva psihologiei evoluționiste, conflictele privind redistribuirea bogăției ar fi putut fi frecvente în mediul ancestral și oamenii ar fi putut dezvolta mecanisme psihologice pentru a-și judeca propriile șanse de a reuși în astfel de conflicte. Aceste mecanisme afectează punctele de vedere politice.

Traducere din Wikipedia

Bucharest Tourist Guide (Ghid turistic București)
Bucharest Tourist Guide (Ghid turistic București)

Bilingual English/Romanian Guide (Ghid bilingv engleză/română) Bucharest offers some excellent attractions, and during the recent years has cultivated a sophisticated, trendy, and modern sensibility that many have come to expect from a European capital. Perhaps the most prominent landmark is … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 23.89 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Psihologia mulțimilor
Psihologia mulțimilor

Una dintre cele mai influente lucrări ale literaturii psihologice, un ghid fascinant.

Nu a fost votat 14.32 lei21.40 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală
Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală

Logica este cheia către o viață mai bună – deblochează-ți potențialul astăzi!

Nu a fost votat 19.11 lei86.15 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *