Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Nemurirea omului – știință și realitate

Nemurirea omului – știință și realitate

Dr. Alexandru Cristian

alexandrucristian87@yahoo.com

Milky WayNașterea provoacă moarte. Din moarte se naște viața. Spaima cea mai mare a omului este sfârșitul vieții. O viață pe care o trăim și raționăm cu posibilitățile restrânse ale conștiinței noastre. Ce este dincolo de această viață ? Un răspuns care a bântuit lumea din Antichitatea timpurie până în prezent. Vom putea oare învinge moartea ? Progresul științific și evoluția tehnologică ne vor ajuta să devenim nemuritori ?  sau ne vor dizolva orice speranță de nemurire ?

Moartea poate fi învinsă ? Câteva aspecte despre progresul științific

Noul avans științific ne-a adus în situația de a spera la imortalitate. Știința a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani. Schimbarea de paradigmă este apariția spațiului informațional și a digitalului în viața noastră. Miliarde de rețele informaționale sunt o complexitate a umanității în prezent. Știința medicală a avansat spectaculos în ultimii 50 de ani. De la medicina empirică la medicina bazată pe cunoaștere. Dezvoltarea  științei geneticii este o realizare epocală cu un impact imponderabil  asupra viitorului civilizației noastre.

Biotehnologia este un nou concept care subordonează știința cercetării medicale. Scopul biotehnologiei este optimizarea tehnologiei pentru îmbunătățirea vieții noastre, pe scurt cum poate  tehnologia să ne  crească calitatea vieții.  În prezent biotehnologia luptă pentru prelungirea indefinită a vieții și a bătrâneții.[1]

Viitorul medicinei este bazat pe legătura intimă între tehnologia de ultim vârf și cunoașterea deplină a corpului uman. Bertrand Russel spunea că studiul științific al corpului uman și al bolilor acestuia a trebuit să lupte  cu o multitudine de superstiții, din timpuri pre-moderne până în prezent.[2]

Apariția bioprocesoarelor, descoperirea celulelor stem, clonarea terapeutică, organele bioartificiale, replicarea ADN-ului, telomeraza  sunt câteva descoperiri ce vor avea un impact covârșitor în viitorul omenirii.

Bioprocesoarele viitorului medical  vor înlocui rețele neuronale și vor putea vindeca boli ireversibile cum ar fi maladia Alzheimer sau maladia Parkinson.  Rețelele  bioneuronale aflate  în afara creierului vor putea vindeca conștiința sau vor putea ameliora capacitatea cognitivă. Demența cerebrovasculară va putea fi o amintire.

Celulele stem vor regenera organe și țesuturi întregi. Celulele stem sunt celule primordiale ce stau la baza întregului organism celular uman.

Clonarea terapeutică va putea vindeca de cancer milioane de oameni. Celulele stem nediferențiate, blastocit, vor da naștere unor organe asemănătoare. Această tehnică este mai avansată decât grefarea de organe deoarece se evită fenomenul respingerii organului nou introdus în  corpul  uman,  efectul de reject al organului sau refuzarea grefei. Cazuri întâlnite la transplanturile hepato-pancreatice.

Organele bioartificiale vor fi obținute din materiale biocompatibile și noi compuși industriali. Tehnologia de ultim vârf a creat în prezent prima inimă artificială, CARMAT. Profesorul Alain Carpentier, unul dintre cei mai mari chirurgi cardio-toracici din istorie, împreună cu Agenția Europeană Aero-Spațială a creat prima bioproteză cardiacă completă, necesară pentru tratarea insuficienției bi-ventriculare ireversibile.[3]

Replicarea ADN-ul ne va putea da câteva direcții despre viitorul controlării mecanismelor îmbătrânirii dar și al morții.

Telomeraza este un proces care poate împiedica îmbătrânirea dar este și un proces care poate provoca crearea de celule canceroase.

O altă importantă descoperire în domeniul medical este chirurgia moleculară cu ajutorul laser-ilor. Odată cu avansul tehnologiei au apărut noi științe.

Genomica este știința care însumează totalitatea informațiilor despre mecanismele eredității. Proteomica este știința care studiază funcționarea proteinelor, componente fundamentale ale proceselor metabolice din celule. Glicomica este studiul genetic, fizilogic, dar și patologic al zaharurilor din organism. Metabolomica este știința care descrie procesele celulare și componența chimică a celulei. Interactomica este o știință de graniță, între biologie și informatică, care aprofundează tipurile de interacțiuni dintre proteine și molecule și descrie sistemul de viață celular.[4]

Așadar ridicăm o primă întrebare, nemurirea poate fi învinsă ? Și dacă da atunci cum dar și de ce trebuie să fie învinsă.

Apoptoza și telomeraza- nemurirea din noi

Moartea este programtă. Omul s-a născut muritor. În Geneză ni se vorbește despre păcatul primordial care ne-a adus moartea. Studiile științifice de-a lungul timpului au arătat că omul este muritor.

Apoptoza este moartea celulară programată.[5] Ce înseamnă apoptoza ? Provine din cuvintele elenei vechi apo-departe, ptosis-cădere, distrugere. Apoptosis înseamnă căderea unui lucru departe de înțelegerea noastră, spre exemplu căderea frunzelor sau moartea ființelor.  Fazele apoptozei sunt inducția, excuția, degradarea și fagocitoza.[6] În fiecare fază celula este programată să adopte un mecanism lent dar sigur de încetinire a proceselor de coagulare a  proteinelor, degradare și în final moarte.  Trebuie să diferențiem apoptoza de necroza celulară. Necroza  este o moarte celulară violentă datorată unor patologii.

Apoptoza ne aduce moartea. Controlul apoptozei înseamnă controlul asupra îmbătrânirii și asupra morții. Cine controlează apoptoza controlează moartea. Va putea oare vi fi controlată ? O descoperire științifică nouă ne spune că putem spera să oprim acest fenomen.

Telomeraza este un proces care ne poate aduce tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. Telomerii sunt capete ale cromozomilor umani. Acești telomeri sunt un ceas molecular care cronometrează replicarea ADNU-ului de a lungul existenței noastre. După ce s-a atins un număr maxim de diviziuni telomerii se scurtează până ce ajung la la limita cromozomială. După această limită cromozomul se degradează și produce fenomenul îmbătrânirii și morții ireversibile.[7]  Telomeraza poate repara telomerii după fiecare diviziune. Telomeraza este o enzimă care are rol regenerativ. După formarea completă a corpului uman, ne referim aici la perioada intra-uterină, telomeraza este inhibată în  celulele  somatice.

Putem avea parte de nemurire folosind celulele din corpul nostru ? Dacă apoptoza nu ar avea loc mucoasa intestinului subțire ar avea 32 km, măduva osoasă 3 tone  de țesut hematopoietic și pielea s-ar îngroșa de 1000 de ori. Fiziologic vorbind omul nu ar putea supraviețui.

Dacă telomeraza ar fi indusă celulele s-ar replica indefinite dar ar da naștere unor noi celule. Noile celule sunt celule canceroase. Aproximativ 95% din celulele neoplazice au telomeraze active.  Am fi condamnați la o nemurire malignă.

Apoptoza și telomeraza sunt în corpul nostru dar  un control exact al acestora ne-ar provoca mai mult rău decât bine. Până la noi descoperiri în medicină ne rămâne consolarea că nemurirea se află în noi dar că nu avem acces la ea. Partea spirituală este nemurirea omului nu cea materială atinsă de procese degenerative.

Pași către nemurire- celule stem și telocite

Celulele stem sunt celule primordiale. Rolul lor în vindecare este constestat de către mulți cercetători. Academcianul Laurențiu Mircea Popescu contestă rolul acestora, acesta consideră că singure celulele stem nu au vindecat niciun organ.  Tot acesta susține că în tandem cu telocitele celulele stem pot regenera organe suferinde.

Cei care sprijină celulele stem spun că acestea se pot recolta la naștere, celulele stem embrionare, și pot fi păstrare în viitor pentru a trata patologii diverse în viitoarea existență a noului născut.[8]

Telocitele sunt celule descoperite de cercetătorul român Laurențiu Mircea Popescu. Cuvântul telocite provine din greaca veche și înseamnă capătul celulei, telos-capăt și kytos-celulă. Telocitele mai sunt numite și celule Popescu sau celule interstițiale de tip Cajal. Telocitul este o celulă mică cu niște extremități extrem de lungi, denumite telopode. Aceste celule se  aseamănă cu neuronii, de aceea au fost numite celule interstițiale tip Cajal, după numele marelui neurolog spaniol Santiago Ramon y Cajal. Telocitele se găsesc în inimă, plămân, uter dar și în alte organe. Singurul organ în care nu se găsesc este creierul.[9]

Cercetătorul român a demonstrat că telocitele pot reface inima după un infarct. În anul 2012 a avut loc în China primul implant de telocite după infarct. Acesta este un prim pas spre regenerarea unor organe vitale, spun optimiștii cercetătorii chinezi. Telocitele ghidează celulele stem spre zona afectată, un tandem specific denumit telo-stem celule.  Acest tandem poate regenera inima după un infarct, plămânul după o embolie sau un edem. După cum am mai afirmat telocitele se găsesc în țesutul interstițial al multor organe. Fără ghidarea telocitelor celulele stem nu au nici un impact terapeutic, afirmă cercetătorul român.

S-a demonstrat că celulele stem nu au capacitatea de a se răspândi și forma noi celule stem în organism. Ele acționează doar unde sunt implantate. Ba mai mult, Laurențiu Mircea Popescu acuză că  promovarea celulelor stem este o afacere extrem de profitabilă și că nimic nu este benefic de pe urma acestora.

Toate aceste descoperirii au darul de a ne îmbunătăți viața. Sunt considerate pași spre nemurire dar nu atingerea ei. Oare omul va putea atinge acest vis ? Sau viața este un coșmar iar moartea singura certitudine a trezirii ? Lumea se hrănește cu morții ei care se reîntorc la ea spune Friedrich Cramer.

Tot Bertrand Russel afirma că de-a lungul timpului studiul științific al medicinei a fost descurajat. Din frică, teamă sau superstiție. Poate un pic din toate, totuși medicina a avansat pe culmi nemaivăzute.

Construirea unei societăți a nemuririi

Ce este îmbătrânirea? Dar moartea?  Fără trecerea timpului nu ne-am putea imagina niciun proces.[10] Prima lege a naturii ce încearcă să descrie aceste procese este legea entropiei. Conform acesteia entropia crește implacabil până se ajunge la moartea termică a Universului.[11]  Ne naștem cu procesul îmbătrânirii care ne afectează existența noastră. Genomul însuși, informația ADN, nu îmbătrânește , căci astfel părinții bătrâni ar avea copii vârstnici, susține Friedrich Cramer. Conform geneticii îmbătrânirea este preprogramată genetică. Îmbătrânirea este un proces epigenetic. Procesele epigenetice sunt acelea care se bazează pe o nouă informație în cursul diferențierii.[12] Să fie apoptoza, scurtarea telomerilor sau alte procese complexe care provoacă îmbătrânirea…?  Cert este că îmbătrânirea este un proces complex greu de explicat iar că moartea este confirmarea încheierii acestui proces. Moartea este o catastrofă macroscopică provocată de o perturbare microscopică, o definiție superbă a lui Cramer despre moarte.

Cercetători din toată lumea s-au unit în jurul unor cercuri academice, au fondat reviste, fundații pentru a învinge acest proces ireversibil.  S-a fondat o nouă știință, știința nemuririi sau athanatologia, cum am denumit-o.

Noile științe care sunt grupate în acestă mare direcție științifică sunt; psihologia cognitivă, criobiologia, biologia telomerilor, neuroștiința computațională, nanotehnologia moleculară, ingineria genetică, chirurgia moleculară, chirurgia genetică.[13]

Pentru a opri moartea din evoluța ei Robert Ettinger a fondat Societatea de Criogenie în anul 1967 apoi în anul 1976 Institutul de Crionică. Conducător  al Societății de Nemurire Ettinger este un pioner în această știință.  Crionica  este definită ca o știință care utilizează știința temperaturilor extrem de scăzute pentru a păstra și restaura viața umană.[14]

Prin înghețare vasele sunt distruse, de aceea s-a inventat procesul de vitrificare adică scăderea  temperaturii prin procedee complexe astfel încât vasele sângelui nu sunt înghețate ci sunt transformare într-o peliculă subțire ce are o mișcare imperceptibilă. Criticii crionicii spun că oameniisupuși acestui experiment, de bună voie,  nu sunt  declarați morți din punct de vedere clinic. Criogenia a început în ultimii ani să aibă mulți adepți, în prezent peste 100 de animale și oameni își dorm somnul de veci în cimitirele de gheață.

Criogenia se explică prin faptul că trupul este conservat pentru viitor când o tehnologie îl va putea readuce la viață și îl va putea face nemuritor. Până atunci acești oameni își dorm somnul de veci la temperaturi extreme, iar familiile lor plătesc o  viitoare nemurire.

Un pioner al științei nemuririi Ray Kurzweill crede că în mai puțin de 20 de ani în corpul nostru vom avea nano-celule inteligente care ne vor putea detecta din timp orice suferință și ne vor putea prelungi viața până aproape de nemurire. 

Societatea trans-umană sau Ierusalimul digital

Ce înseamnă societeatea trans-umană ? Este o societate în care omul și mașina sunt uniți de aceleași dorințe și gânduri. Tandemul om-mașină creează o supra-conștiință colectivă ce dă naștere la o superființă, astfel omul este îndemnat să renunțe la individualitate.

Inițiativa 2045 este un proiect ce are ca cop primordial transformarea omului în jurul anului 2045.  Sopurile secundare sunt apariția unor noi forme de transport, o nouă sursă de energie,  dezvoltarea unor orașe eco ce au o climă contralabilp,  găsirea de noi tehnologii de a ajunge în spațiu dar și prevenirea îmbătrânirii  și eradicarea morții.[15]

În cadrul acestei Inițiative un loc important îl are proiectul Avatar. Acesta presupune apariția unui trans-om, neo-om. Cu ajutorul unor tehnologii avansate, conștiința și personalitatea unui om vor fi transferate unui operator non-biologic pentru a prelungi durata de viață. Nemurirea cibernetică înseamnă că omul va trăi într-un computer având o conștiință virtuală, acest lucru se va întâmpla după moartea acestuia, un Ierusalim digital. Trans-omul va avea un corp artificial umanoid ce va fi condus de o interfață creată de o conexiune dintre un creier și un calculator, un sistem de susținere al vieții veșnice.

Acest Ierusalim digital poate fi un pericol pentru că umanitatea din noi se transformă. Omul va fi o mașină condusă de alte mașini sau poate va fi o mașină închisă veșnic în carcasa tehnologiei blestemându-și ideea nemuririi. Poate aceasta este cheia nemuririi…mântuirea prin tehnologie sau Apocalipsa unui viitor etern.

Epilog scurt- Particula M

Athanatologia este știința nemuririi o știință care își dorește  ca ființa umană să atingă viața veșnică. Mulți pioneri ai acestei științe au murit. Până la atingerea acesteia moartea va secera în continuare. Pentru că toți suntemn datori cu o moarte, spune marele poet Mihai Eminescu,   această societate a nemuririi nu va putea fi posibilă în viața noastră sau în existența acestei planete, pentru că tot ce se naște pe Terra are sămânța morții. Particula M este cea care ne unește. Moartea este singurul element comun tuturor vietăților pe acest pământ.

Bibliografie generală

  1. Cramer Friedrich , Haos și Ordine. Structura complexă a viului, Editura All, București, 2001
  2. Foronda Miguel,  Donate E. Luis , Blasco Maria , Importancia de los telomeros y telomerasa  en cancer, envejecimiento y medicina regenerativa , Centro Nacionaol de Investigaciones Oncológicas Madrid,  2013.
  3. Mihalache Sorin Adrian Dr. Diac , Industria nemuririi, articol online http://ziarullumina.ro/spiritualitate-si-sanatate/industria-nemuriri
  4. Popescu Mircea Laurențiu , Nicolescu I. M. , Telocytes and Stem Cells, articol în Resident Stem Cells and Regenerative Therapy, Revista Elsevier, 2013
  5. Russel Bertrand , Religie și Știință, Editura Herald, București, 2014
  6. Ulieru Marc , Un institut al nemuriii, articol scris în Știință și Tehnică, 2013,  online http://stiintasitehnica.com/stiinta/un-institut-al-nemuririi
  7. http://www.carmatsa.com/fr/coeur-carmat/linsuffisance-cardiaque/pathologie
  8. http://www.epathology.ro/patologie-generala/modificarile-adaptativ-compensatorii-si-moartea-celulara/necroza-si-apoptoza.html
  9. http://2045.com/
  10. http://www.cryonics.org/ci-landing/
  11. http://www.ipscell.com/ce-sunt-celulele-stem/

Despre autor

Alexandru Cristian s-a născut la data de 23 octombrie 1987 în Brăila. Este scriitor, istoric, eseist. poet român. Este specialist în istoria relațiilor internaționale, axându-se pe relații româno-americane, româno-israeliene, geopolitică și filosofie politică.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Bucureşti, masterul de Securitate şi Apărare al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”. Este doctor în Informații și Securitate Națională al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”.

Este autor al unor articole științifice în domeniul securității și apărării naționale, istoriei, geopoliticii, istoriei medicinei, relațiilor internaționale.

Referințe

  • [1] Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Industria nemuririi, articol online http://ziarullumina.ro/spiritualitate-si-sanatate/industria-nemuririi , accesat la data de 27 septembrie 2014.
  • [2] Bertrand Russel,  Religie și Știință, Editura Herald, București, 2014, p. 86
  • [3] http://www.carmatsa.com/fr/coeur-carmat/linsuffisance-cardiaque/pathologie ,  prima bioproteză cardiacă a fost implantată în 23 decembrie 2013. Pacientul a trăit 3 luni, bioproteza oprindu-se în urma unui scurtcircuit electro-mecanic,  în opinia profesorului Alain Carpentier.
  • [4] Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, op. cit.
  • [5] http://www.epathology.ro/patologie-generala/modificarile-adaptativ-compensatorii-si-moartea-celulara/necroza-si-apoptoza.html
  • [6] Ibidem
  • [7]  Miguel Foronda,  Luis. E. Donate, Maria Blasco , Importancia de los telomeros y telomerasa  en cancer, envejecimiento y medicina regenerativa , Centro Nacionaol de Investigaciones Oncológicas Madrid. Online http://www.serina.es/empresas/aecientificos/documentos/revision_definitiva_telomeros_figuras.pdf
  • [8] Mai multe informații despre celulele stem pe site-ul laboratoarelor Knoepfler  http://www.ipscell.com/ce-sunt-celulele-stem/
  • [9] Laurențiu Mircea Popescu,  M. I. Nicolescu, Telocytes and Stem Cells, articol în Resident Stem Cells and Regenerative Therapy,  Revista Elsevier, 2013.
  • [10] Friedrich Cramer, Haos și Ordine. Structura complexă a viului, Editura All, București, 2001, p. 236
  • [11] Ibidem, p.240
  • [12] Ibidem, p.246
  • [13] Marc Ulieru, Un institut al nemuriii, articol scris în   Știință și Tehnică, 2013,  online http://stiintasitehnica.com/stiinta/un-institut-al-nemuririi#
  • [14] http://www.cryonics.org/ci-landing/
  • [15] http://2045.com/

 

© 2023 Alexandru Cristian. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *