Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Filosofia politică » Niveluri și valori politice

Niveluri și valori politice

Niveluri de politică

Macropolitica

Macropolitica poate fie să descrie probleme politice care afectează un întreg sistem politic (de exemplu, statul național), fie să se refere la interacțiunile dintre sistemele politice (de exemplu, relațiile internaționale).

Politica globală (sau politica mondială) acoperă toate aspectele politicii care afectează mai multe sisteme politice, în practică însemnând orice fenomen politic care trece frontierele naționale. Aceasta poate include orașe, state naționale, corporații multinaționale, organizații neguvernamentale și / sau organizații internaționale. Un element important îl reprezintă relațiile internaționale: relațiile dintre statele naționale pot fi pașnice atunci când sunt conduse prin diplomație sau pot fi violente, ceea ce este descris ca război. Statele care sunt capabile să exercite o puternică influență internațională sunt denumite superputeri, în timp ce cele mai puțin puternice pot fi numite puteri regionale sau medii. Sistemul internațional de putere se numește ordinea mondială, care este afectată de echilibrul puterii care definește gradul de polaritate din sistem. Puterile emergente sunt potențial destabilizatoare pentru aceasta, mai ales dacă manifestă revanșism sau iredentism.

Politica în limitele sistemelor politice, care în contextul contemporan corespund granițelor naționale, sunt denumite politici interne. Aceasta include majoritatea formelor de politici publice, cum ar fi politica socială, politica economică sau aplicarea legii, care sunt executate de birocrația de stat.

Mesopolitica

Mesopolitica descrie politica structurilor intermediare în cadrul unui sistem politic, cum ar fi partidele sau mișcările politice naționale.

Un partid politic este o organizație politică care intenționează în mod obișnuit să obțină și să mențină puterea politică în cadrul guvernului, de obicei prin participarea la campanii politice, sensibilizare educațională sau acțiuni de protest. Partidele susțin adesea o ideologie sau o viziune exprimată, susținută de o platformă scrisă cu obiective specifice, formând o coaliție între interese disparate.

Partidele politice dintr-un anumit sistem politic formează împreună sistemul de partide, care poate fi multipartit, cu două partide, cu un partid dominant sau cu un singur partid, în funcție de nivelul pluralismului. Acest lucru este afectat de caracteristicile sistemului politic, inclusiv de sistemul său electoral. Potrivit legii lui Duverger, este posibil ca sistemele de tip „first-past-the-post” să conducă la sistemele cu două partide, în timp ce sistemele de reprezentare proporțională sunt mai susceptibile de a crea un sistem multipartit.

Micropolitica

Micropolitica descrie acțiunile actorilor individuali din cadrul sistemului politic. Aceasta este adesea descrisă ca participare politică. Participarea politică poate lua mai multe forme, inclusiv:

  • Activism
  • Boicot
  • Nesupunere civilă
  • Demonstrație
  • Petiţie
  • Pichetare
  • Grevă
  • Rezistența la impozite
  • Votul (sau opusul său, abstenționismul)

Valori politice

Democraţie

Democrația este un sistem de procesare a conflictelor în care rezultatele depind de ceea ce fac participanții, dar nicio forță nu controlează ceea ce se întâmplă și rezultatele sale. Incertitudinea rezultatelor este inerentă democrației. Democrația face ca toate forțele să se lupte în mod repetat pentru a-și realiza interesele și transferă puterea de la grupuri de oameni la seturi de reguli.

Printre teoreticienii politici moderni, există trei concepții în lupta pentru democrație: agregativă, deliberativă și radicală.

Egalitate

Diagramă de busolă politică cu două axe(Diagrama busolei politice pe două axe, cu o axă socio-economică orizontală și o axă socio-culturală verticală și culori politice reprezentative din punct de vedere ideologic, un exemplu pentru un model frecvent utilizat al spectrului politic.)

Model de ideologii politice cu trei axe
Sursa: Julienre, https://en.wikipedia.org/wiki/File:3-axis-model-of-political-ideologies-with-both-moderate-and-radical-versions-and-policies-goals.png, CC Attribution-Share Alike 4.0 International license

(Model pe trei axe al ideologiilor politice cu versiuni atât moderate, cât și radicale și obiectivele politicilor lor)

Egalitatea este o stare de lucruri în care toți oamenii dintr-o anumită societate sau grup izolat au același statut social, în special statutul socio-economic, inclusiv protecția drepturilor și demnității omului și acces egal la anumite bunuri sociale și servicii sociale. Mai mult, poate include, de asemenea, egalitatea în sănătate, egalitatea economică și alte valori sociale. Egalitatea socială necesită absența limitelor de clasă socială sau caste impuse de lege și absența discriminării motivate de o parte inalienabilă a identității unei persoane. În acest scop, trebuie să existe o justiție egală în conformitate cu legea și oportunități egale, indiferent de, de exemplu, sex, gen, etnie, vârstă, orientare sexuală, origine, castă sau clasă, venit sau proprietate, limbă, religie, convingeri, opinii, sănătate sau handicap.

Spectru stânga-dreapta

Un mod comun de a înțelege politica este prin spectrul politic stânga-dreapta, care variază de la politica de stânga prin centrism la politica de dreapta. Această clasificare este relativ recentă și datează de la Revoluția franceză, când acei membri ai Adunării Naționale care au sprijinit republica, oamenii de rând și o societate laică au stat la stânga și susținătorii monarhiei, privilegiului aristocratic și Biserica au stat la dreapta.

Astăzi, stânga este, în general, progresistă, căutând progresul social în societate. Elementele mai extreme ale stângii, numite extremă-stânga, tind să sprijine mijloacele revoluționare pentru realizarea acestui lucru. Aceasta include ideologii precum comunismul și marxismul. Centrul-stânga, pe de altă parte, pledează pentru abordări mai reformiste, de exemplu social-democrația.

În schimb, dreapta este în general motivată de conservatorism, care încearcă să conserve ceea ce vede ca elemente importante ale societății. Extrema dreaptă depășește acest lucru și reprezintă adesea o întorsătură reacționară împotriva progresului, căutând să îl anuleze. Exemple de astfel de ideologii au inclus fascismul și nazismul. Centrul dreapta poate fi mai puțin clar și mai amestecat în această privință, cu neoconservatorii care susțin răspândirea democrației și conservatorii cu o singură națiune mai deschiși la programele de asistență socială.

Potrivit lui Norberto Bobbio, unul dintre exponenții majori ai acestei distincții, stânga crede în încercarea de a eradica inegalitatea socială – crezând că este neetică sau nefirească, în timp ce dreapta consideră că majoritatea inegalităților sociale sunt rezultatul inegalităților naturale neradicabile și consideră încercările de a impune egalitatea socială ca utopice sau autoritare. Unele ideologii, în special democrația creștină, pretind că combină politica de stânga și de dreapta; potrivit lui Geoffrey K. Roberts și Patricia Hogwood, „În ceea ce privește ideologia, democrația creștină a încorporat multe dintre punctele de vedere susținute de liberali, conservatori și socialiști într-un cadru mai larg de principii morale și creștine”. Mișcările care pretind sau au susținut anterior că sunt deasupra diviziunii stânga-dreapta includ politica economică fascistă Terza Posizione în Italia și peronismul în Argentina.

Libertatea

Libertatea politică (cunoscută și sub numele de autonomie) este un concept central în gândirea politică și una dintre cele mai importante caracteristici ale societăților democratice. Libertatea negativă a fost descrisă ca fiind liberă de opresiune sau constrângere și constrângeri externe nerezonabile asupra acțiunii, adoptate adesea prin drepturi civile și politice, în timp ce libertatea pozitivă este absența unor condiții invalidante pentru un individ și îndeplinirea condițiilor de abilitare, de ex. constrângere economică, într-o societate. Această abordare a capabilității libertății necesită drepturi economice, sociale și culturale pentru a fi realizate.

Autoritarism și libertarianism

Autoritarismul și libertarianismul nu sunt de acord cu cantitatea de libertate individuală pe care o deține fiecare persoană în acea societate în raport cu statul. Un autor descrie sistemele politice autoritare ca fiind cele în care „drepturile și scopurile individuale sunt supuse scopurilor grupului, așteptărilor și conformităților”, în timp ce libertarienii se opun în general statului și îl consideră pe individ drept suveran. În forma lor cea mai pură, libertarienii sunt anarhiști, care susțin abolirea totală a statului, a partidelor politice și a altor entități politice, în timp ce cei mai puri autoritari sunt, prin definiție, totalitarieni care susțin controlul statului asupra tuturor aspectelor societății.

De exemplu, liberalismul clasic (cunoscut și sub numele de liberalism laissez-faire) este o doctrină care subliniază libertatea individuală și guvernarea limitată. Aceasta include importanța raționalității umane, a drepturilor de proprietate individuală, a piețelor libere, a drepturilor naturale, a protecției libertăților civile, a limitării constituționale a guvernării și a libertății individuale de reținere, după cum se exemplifică în scrierile lui John Locke, Adam Smith, David Hume, David Ricardo, Voltaire, Montesquieu și alții. Conform Institutului libertarian pentru studii umane, perspectiva „libertariană sau „liberală clasică” este că bunăstarea individuală, prosperitatea și armonia socială sunt încurajate de „cât mai multă libertate posibilă” și „cât de puțin guvern este necesar.„” Pentru filosoful politic anarhist L. Susan Brown (1993), „liberalismul și anarhismul sunt două filozofii politice care sunt fundamental preocupate de libertatea individuală, dar diferă unele de altele în moduri foarte distincte. Anarhismul împărtășește cu liberalismul un angajament radical față de libertatea individuală, în timp ce respinge relațiile de proprietate concurențiale ale liberalismului”.

Traducere din Wikipedia

Analitica rețelelor sociale
Analitica rețelelor sociale

Descoperă puterea datelor și transformă modul în care înțelegi și utilizezi rețelele sociale.

Nu a fost votat $3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Războiul electronic și inteligența artificială
Războiul electronic și inteligența artificială

Această carte este ideală pentru profesioniștii în afaceri, strategii militari, și publicul academic.

Nu a fost votat $1.99$5.19 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Psihologia mulțimilor
Psihologia mulțimilor

Una dintre cele mai influente lucrări ale literaturii psihologice, un ghid fascinant.

Nu a fost votat $2.99$4.47 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *