Home » Articole » RO » Educaţie » Carti » Permisiunea de a copia (Copyleft)

Permisiunea de a copia (Copyleft)

Legile privind proprietatea intelectuală sunt elaborate pentru a proteja interesele editorilor comerciali și pentru a restricționa utilizarea operelor creative în rândul utilizatorilor autorizați. Distribuția de lucrări fără drepturi de autor a devenit populară odată cu apariția internetului. Profesioniștii, instituțiile de învățământ și de cercetare, bibliotecile, arhivele și instituțiile media sunt active în publicarea lucrărilor copyleft. Respectul și recunoașterea obținute din partea societății sunt motivația din spatele creării de conținut gratuit de către autori. Instituțiile de învățământ și de cercetare sunt în fruntea lansării de publicații și documente pentru acces gratuit cu licențe copyleft.

Ce este copyleft?

Copyleft este o modalitate de a permite utilizarea liberă a operelor artistice, de alfabetizare și intelectuale pentru societate, păstrând în același timp drepturile de autor ale creatorilor. Spre deosebire de drepturile de autor, publicul este liber să folosească și să distribuie lucrările copyleft. Conform licențelor copyleft proeminente, dacă o altă lucrare este creată pe baza unei lucrări copyleft, noua lucrare poate primi aceeași licență copyleft, urmată de lucrarea originală.

În 1909, Gandhiji scrisese și publicase cartea Gujarati Hind Swaraj cu copyleft. Cartea împărtășește părerile lui Gandhiji despre civilizația modernă, mecanizare și problemele cu care se confruntă umanitatea în lumea contemporană. A finalizat lucrarea în perioada 13-22 noiembrie 1909, în timp ce călătorea de la Londra în Africa de Sud. Gandhiji a tradus cartea în engleză. Cartea este acum tradusă în multe alte limbi datorită copyleft-ului. Milioane de exemplare din Hind Swaraj au fost tipărite și au devenit foarte populare. Guvernul britanic a interzis toate versiunile cărții, cu excepția ediției în limba engleză, temându-se de popularitatea în creștere a cărții.

Mișcarea pentru Software Liber a promovat ideea de copyleft în timpurile moderne. Ei au dezvoltat licențe copyleft pentru utilizarea și distribuirea de software liber. Prima licență pentru distribuția gratuită de software a fost GNU General Public License, care a fost creată în 1988. GNU Free Documentation License este o licență care a fost dezvoltată în 2008 pentru a distribui manuale de software.

De ce copyleft?

Libertatea de gândire, cercetarea și dezvoltarea sunt principalele motive din spatele progresului umanității. Diverse boli care au amenințat lumea au fost eradicate cu rezultatul cercetării medicale. Variola a fost o boală teribilă care a ucis milioane de oameni în lume. Edward Jenner, un medic englez, a dezvoltat vaccinul împotriva variolei și l-a oferit comunității pentru utilizare gratuită. Dacă ar fi păstrat privat procesul de tratament cu vaccin, tratamentul variolei ar fi devenit costisitor. Nu ar fi avantajat toate zonele societății.

Utilizarea operelor intelectuale și creative crește atunci când este disponibilă gratuit. Creatorul capătă mai multă faimă atunci când opera sa este folosită în beneficiul societății. Majoritatea publicațiilor literare și academice protejate prin drepturi de autor nu circulă bine și rămân inactive în edituri sau librării. Dacă publicațiile sunt disponibile pe internet cu copyleft, mai multe persoane vor avea ocazia să le citească. Există mai multe șanse de a primi comentarii și sugestii de la cititori. O versiune actualizată a cărții poate fi publicată la scurt timp după colectarea comentariilor și sugestiilor.

Conceptul de copyleft câștigă amploare în distribuția publicațiilor de cercetare. Cercetătorii se bazează pe publicațiile academice, care discută cercetările în curs, pentru a păstra legătura cu cele mai recente tendințe. Majoritatea activităților de cercetare din toate țările sunt conduse de instituții cu finanțare guvernamentală. Publicarea rezultatelor cercetării în reviste academice este obligatorie ca parte a procesului de cercetare. Cercetătorii sunt interesați să publice articole legate de cercetare în reviste cu factor de impact ridicat. Majoritatea acestor publicații sunt conduse de edituri comerciale. Editurile comerciale dețin drepturile de autor pentru articolele de cercetare publicate. Acestea obțin profituri uriașe vânzând publicații de cercetare la un preț mai mare. Ei vând publicațiile la prețuri mari instituțiilor de cercetare și de învățământ. O mare parte din fondul anual de alocare a instituțiilor de cercetare și de învățământ superior este cheltuită pentru a cumpăra publicații de cercetare. Este necesar ca în comunitatea academică să se citească articole care discută activitățile de cercetare din același domeniu. Cercetătorii au dificultăți în accesarea publicațiilor din cauza drepturilor de autor stricte și a prețului ridicat. Accesul deschis este o inițiativă pentru a elimina dominația intereselor comerciale în publicarea academică și pentru a face publicațiile academice disponibile gratuit pentru public. Ea încurajează cercetătorii să publice articole cu licență copyleft.

Licențe copyleft

Prin acceptarea licențelor Copyleft, lucrările literare, artistice și științifice sunt oferite publicului pentru utilizare gratuită. Licențele Copyleft sunt încadrate cu termenii și condițiile de utilizare gratuită pentru public. Licențele deschise asigură drepturile de autor ale creatorului asupra operei. Creatorul lucrării poate accepta o licență pregătită complet pentru copyleft. Deși sunt disponibile multe licențe copyleft, cele mai multe dintre ele sunt scrise pentru distribuția de software gratuit. Free Software Foundation a definit libertățile oferite de Free Software. Majoritatea licențelor copyleft au fost pregătite pe baza licenței publice generale NU General Public License. Licențele copyleft oferă următoarele privilegii utilizatorilor lucrărilor copyleft:

  • Dreptul de a folosi lucrarea.
  • Dreptul la studii.
  • Libertatea de a copia și de a partaja altora.
  • Libertatea de a modifica, elibera și redistribui.

Free Software Foundation clasifică licențele ca fiind cele pentru distribuția de software, pentru documentația software și pentru alte scopuri. Aceștia clasifică din nou licențele pentru arte și literatură la „Licențe pentru alte scopuri”. Free Software Foundation evidențiază licențele Creative Commons care sunt potrivite pentru distribuirea de lucrări artistice și literare.

Sursa: Vimal Kumar V., An Introduction to Self-publishing, licența CC BY-NC-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu sub licență CC BY-NC-SA 4.0

Amantele n-au nicio vină?
Amantele n-au nicio vină?

„Mi se dăruia de fiecare dată cu fiecare părticică și cu fiecare atom. Cu fiecare fibră din buzele nesfârșit de roșii… Mă privea mereu ca pe unicul bărbat existent. Probabil, pentru ea, asta întruchipam. Și în momentele în care eram … Citeşte mai mult

Nu a fost votat Citește mai mult
Epistemologia serviciilor de informaţii
Epistemologia serviciilor de informaţii

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$3,66 Selectează opțiunile
Ghid Rotary International - Cluburi Rotary
Ghid Rotary International – Cluburi Rotary

Ediția a II-a Un ghid pentru şi despre rotarieni, Rotary International, cluburile Rotary, şi programele finanţate de Rotary International. Principalul obiectiv pentru Rotary este să servească – în comunitate, la locul de muncă, peste tot în lume. Cei 1,2 milioane … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.