Home » Articole » Articole » Știință » Fizica » Planeta X / Nibiru, responsabilă de apropiatul dezastru al omenirii

Planeta X / Nibiru, responsabilă de apropiatul dezastru al omenirii

postat în: Fizica, Știință 0

Pleiadele, un cluster de stele a cărui influenţă este legată de presupusa apocalipsă din 2012

Catastrofa Nibiru presupune o coliziune sau apropiere mult prea mare între Pământ şi un obiect mare planetar, despre care anumite persoane cred că va avea loc la începutul secolului XXI. Obiectul care ar urma să producă acest eveniment apocaliptic este denumit generic Planeta X, sau Nibiru. Probabilitatea unei astfel de ciocniri în viitorul apropiat a fost respinsă ca pseudoştiinţă de astronomi și oamenii de știință.

Ideea a fost exprimată pentru prima dată în 1995 de către Nancy Lieder, fondator al sitului ZetaTalk. Lieder se descrie pe sine însăşi ca un medium cu capacitatea de a primi mesaje de la extratereştrii din sistemul de stele Zeta Reticuli, printr-un implant in creierul său. Ea afirma iniţial că a fost aleasă pentru a avertiza omenirea că obiectul respectiv ar trece prin interiorul sistemului solar în mai 2003 (acea dată a fost ulterior abandonată), făcând ca Pământul să îşi schimbe polii, ceea ce ar distruge cea mai mare parte a omenirii. Predicția a fost ulterior preluată şi îmbrățișată de numeroase grupuri apocaliptice pe Internet, majoritatea prezicând evenimentul pentru 2012. Deși numele de „Nibiru” este derivat din lucrările scriitorului astronaut Zecharia Sitchin și interpretările sale despre cultura babiloneană și mitologia sumeriană, Sitchin a negat orice legătură între munca sa și o viitoare apocalipsă.

Teorii ale conspiraţiei

Mulți dintre cei care cred în apropierea iminentă a Planetei X / Nibiru acuză NASA că acoperă în mod deliberat dovezile vizuale ale existenței sale. O astfel de acuzație include şi  observatorul spaţial în infraroșu IRAS, lansat în 1983. S-a făcut mare zarvă atunci pe seama unei ştiri în media despre un „obiect necunoscut„, care a fost descris ca fiind „probabil la fel de mare ca planeta gigant Jupiter și, eventual, atât de aproape de Pământ încât ar face parte din acest Sistem Solar„. Acest articol de ziar a fost citat de către susținătorii cataclismului Nibiru, inclusiv de Lieder, ca dovadă pentru existența lui Nibiru. Cu toate acestea, o analiză suplimentară a relevat faptul că mai multe obiecte neidentificate iniţial erau de fapt nouă galaxii îndepărtate, al zecilea obiect fiind un nor galactic; niciunul nu făcea parte sau nu era în apropierea Sistemului Solar.

O altă acuzație frecventă pe Internet este faptul că guvernul SUA a construit South Pole Telescope (SPT) special pentru a urmări traiectoria Nibiru, și că s-au obţinut imagini optice ale acestuia. Cu toate acestea, SPT (care nu este finanțat de către NASA) este un radiotelescop, care nu poate lua imagini optice. Locaţia sa la Polul Sud a fost aleasă datorită mediului cu umiditate scăzută, și nu există nicio modalitate prin care să se poată observa un obiect care se apropie doar de la Polul Sud. „Imaginea” lui Nibiru publicată pe YouTube este de fapt o imagine a unui ecou luminos din jurul stelei V838 Mon obţinută prin telescopul Hubble .

O altă teorie a conspirației se referă la o serie de date dispărute din Google Sky despre vecinătatea constelației Orion, care a fost adesea citată ca dovadă că Nibiru există. Oricum, aceeași regiune a cerului poate fi încă vizualizată de mii de astronomi amatori. Un om de știință de la Google a declarat că datele lipsă se datorează unei erori în software-ul folosit pentru a asambla imaginile. O altă teorie pretinde că dovezile dispărute din Google Sky se referă la steaua de carbon CW Leonis, care este cel mai strălucitor obiect din cer în spectrul infraroşu de 10 microni, şi este adesea clamat ca fiind Nibiru.

V838 Mon, o stea cu un ecou luminos în expansiune, considerată drept dovada fotografică a evidenţei lui Nibiru

Reacţii publice

Impactul produs de teama oamenilor faţă de catastrofa Nibiru a fost resimțit în special de astronomii profesioniști. Mike Brown, profesor la California Institute of Technology (Caltech), spune că Nibiru este cel mai frecvent subiect pseudoştiinţific despre care este întrebat.

David Morrison, directorul SETI, CSI Fellow si cercetator principal la Institutul de Astrobiologie al Centrului de Cercetări Ames al lui NASA, spune ca primeste 20 – 25 emailuri pe săptămână despre sosirea iminentă a lui Nibiru: unele temătoare, altele furioase, el fiind considerat ca parte a conspirației pentru a ţine ascuns adevărul despre apocalipsa iminentă. Unele persoane îl întreabă dacă ar trebui sau nu să se omoare pe ei, copiii lor sau animalele lor de companie. Jumătate din aceste e-mailuri sunt din afara Statelor Unite. „Oamenii de stiinta astronomi sunt distraşi de la activitatea lor de Nibiru,” notează scriitorul specializat în subiecte ştiinţifice Govert Schilling, „Și nu este de mirare, întrucât în timp ce aceştia dedică atât de mult timp, energie și creativitate pentru cercetarea științifică fascinantă, și pentru a descoperi aspectele ştiinţifice cele mai uimitoare și interesante, publicul larg este preocupat de o anumită teorie trăznită despre tabliţe de lut, Dumnezeu-astronauți, și o planetă care nu există.” Morrison afirmă că el speră că ne-sosirea lui Nibiru ar putea servi drept o învăţătură pentru public, făcându-l să creadă în „gândirea rațională și să vadă absurdităţile„, dar se îndoiește că aşa ceva se va întâmpla.

Morrison a remarcat într-o prelegere înregistrată pe FORA.TV că există o mare discrepanță între numărul mare de persoane pe Internet care cred în sosirea lui Nibiru în 2012 și majoritatea oamenilor de știință, care nu au auzit niciodată de aceasta. Până în prezent, el este singurul om de știință din NASA care a vorbit în mod constant împotriva fenomenului Nibiru.

Influenţa culturală

O campanie de marketing viral pentru filmul „2012” al lui Sony Pictures apărut în 2009, regizat de Roland Emmerich, care descrie sfârșitul lumii în 2012, a prezentat un avertisment presupus ca venind de la „Institutul pentru Continuitate Umană”, care considera sosirea Planetei X ca unul dintre cele mai dezastruoase scenarii. Mike Brown afirmă că a primit enorm de multe e-mailuri ca urmare a acestui scenariu.

Filmul „Melancholia” al lui Lars von Trier din 2011 descrie o planetă care apare din spatele Soarelui pe o traiectorie de coliziune cu Pământul. Anunțând achiziția companiei sale de film, șeful Magnolia Pictures a declarat într-un comunicat de presă: „Întrucât apocalipsa din 2012 este aproape, este timpul să ne pregătim pentru o ultimă cină cinematică.

Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *