Home » Articole » Articole » Știință » Încălzirea globală » Răspunsurile emoționale la schimbările climatice

Răspunsurile emoționale la schimbările climatice

Pe măsură ce schimbările climatice devin din ce în ce mai amenințătoare[1] atât pentru biosfera, cât și pentru mijloacele de existență ale oamenilor, sentimentele trezite ca răspuns sunt un punct central pentru explorare. Emoțiile puternice și dificile, cum ar fi durerea, doliu, vinovăția, sentimentele de pierdere și anxietatea sunt răspunsuri comune la amenințările generate de schimbările climatice.[2][3] Aceste diferite emoții au fost denumite colectiv în literatură ca suferință climatică.[4]

Multe dintre aceste emoții au fost studiate independent în legătură cu schimbările climatice. Sentimentele de pierdere au fost identificate ca având mai multe fațete și pot avea originea în anticiparea pierderii care va avea loc în curând, precum și a distrugerii efective.[5] „Doliu anticipator” corespunzător a fost explorat.[6] Sentimentele de durere și suferință ca răspuns la distrugerea ecologică[7] au fost denumite în altă parte „solastalgie”[8], iar răspunsul la poluarea mediului local a fost numit „melancolie de mediu”.[9]

Cu toate acestea, sentimentele ca răspuns la schimbările climatice și ramificațiile sale mai largi pot fi nedezvoltate sau nu pe deplin recunoscute. Acest lucru poate duce la sentimente inconștiente de disperare și neliniște, în special la tineri[10] și la cei care urmează terapie.[11] Acest lucru face dificilă denumirea a ceea ce simțim, așa că este denumită în general anxietate ecologică, în special atunci când acest efect negativ ia forme mai intense, cum ar fi tulburările de somn și gândirea ruminativă. În loc să considere anxietatea ecologică drept o patologie care necesită tratament, Bednarek[12] a sugerat ca aceasta să fie interpretată ca un răspuns adaptativ, sănătos.

Este adesea dificil să conceptualizezi emoțiile ca răspuns la aspectele nevăzute sau intangibile ale schimbărilor climatice. Abordările teoretice au sugerat că acest lucru se datorează faptului că schimbările climatice fac parte dintr-un construct mai mare decât poate înțelege pe deplin cunoașterea umană, cunoscut sub numele de „hiperobiect”.[13] Una dintre tehnicile folosite de psihologii climatici pentru a se implica cu astfel de „cunoscute negândite” și implicațiile lor emoționale inconștiente, neexplorate este „visarea socială”.[14][15]

Conștientizarea schimbărilor climatice și a impactului lor distructiv, care se întâmplă atât în ​​prezent, cât și în viitor, este adesea foarte copleșitoare.[10] Atunci când comunitățile sunt afectate de dezastre naturale, adesea ca urmare a schimbărilor climatice, există un impact puternic și direct asupra sănătății mintale, deoarece trebuie să se adapteze la efectele dăunătoare.[16][17] Acesta poate fi, de asemenea, un efect pozitiv, dezvoltând rezistența  atât în ​​comunități cât și în indivizi. Cercetătorii sunt interesați să înțeleagă mecanismele despre cum se întâmplă acest lucru. Literatura care investighează modul în care indivizii și societatea reacționează la crize și dezastre a constatat că atunci când a existat spațiu pentru a procesa și reflecta asupra experiențelor emoționale, aceste emoții crescute erau adaptative. În plus, acest lucru a condus apoi la creștere și reziliență.[18] Doppelt a sugerat „reziliența transformațională” ca o proprietate a sistemelor sociale, în care adversitățile sunt catalizatori pentru un nou sens și direcție în viață, conducând la schimbări care cresc atât bunăstarea individuală, cât și a comunității, peste nivelurile anterioare.[19]

Referințe

  1. „Global Warming of 1.5 ºC —”. Retrieved 2020-09-18.
  2. Ojala, Maria; Cunsolo, Ashlee; Ogunbode, Charles A.; Middleton, Jacqueline (18 October 2021). „Anxiety, Worry, and Grief in a Time of Environmental and Climate Crisis: A Narrative Review”. Annual Review of Environment and Resources. 46 (1): 35–58. doi:10.1146/annurev-environ-012220-022716. ISSN 1543-5938. S2CID 236307729. Retrieved 5 January 2022.
  3. Dodds, Joseph (2011) Psychoanalysis and Ecology at the Edge of Chaos. London: Routledge.
  4. Searle, Kristina; Gow, Kathryn (2010-11-09). „Do concerns about climate change lead to distress?”. International Journal of Climate Change Strategies and Management. 2 (4): 362–379. doi:10.1108/17568691011089891. ISSN 1756-8692.
  5. Randall, Rosemary and Brown, Andy (2015) In Time for Tomorrow: the Carbon Conversations Handbook. Stirling: The Surefoot Effect.
  6. DeSilvey, Caitlin (2012). „Making sense of transience: an anticipatory history”. Cultural Geographies. 19 (1): 31–54. doi:10.1177/1474474010397599. ISSN 1474-4740. S2CID 146489751.
  7. Cunsolo, Ashlee; Ellis, Neville R. (2018). „Ecological grief as a mental health response to climate change-related loss”. Nature Climate Change. 8 (4): 275–281. Bibcode:2018NatCC…8..275C. doi:10.1038/s41558-018-0092-2. ISSN 1758-678X. S2CID 90611076.
  8. Albrecht, G. (2005). ‘Solastalgia’. A new concept in health and identity. PAN: Philosophy Activism Nature, (3), 41.
  9. Lertzman, R. (2015). Environmental melancholia: Psychoanalytic dimensions of engagement. Routledge.
  10. Majeed, Haris; Lee, Jonathan (2017). „The impact of climate change on youth depression and mental health”. The Lancet Planetary Health. 1 (3): e94–e95. doi:10.1016/s2542-5196(17)30045-1. ISSN 2542-5196. PMID 29851616.
  11. Bodnar, Susan (2008-08-14). „Wasted and Bombed: Clinical Enactments of a Changing Relationship to the Earth”. Psychoanalytic Dialogues. 18 (4): 484–512. doi:10.1080/10481880802198319. ISSN 1048-1885. S2CID 143280310.
  12. Bednarek, S. (2019) Is there a therapy for climate change anxiety? Therapy Today, 30, 5.
  13. Morton, T. (2013) Hyperobjects: Philosophy and Ecology After the End of the World. Minneapolis: University of Minnesota Press.
  14. Manley, Julian; Hollway, Wendy (2019), „Climate Change, Social Dreaming and Art: Thinking the Unthinkable”, Studies in the Psychosocial, Cham: Springer International Publishing, pp. 129–148, doi:10.1007/978-3-030-11741-2_7, ISBN 978-3-030-11740-5, S2CID 191721288, retrieved 2020-09-18
  15. Manley, Julian (2018). Social Dreaming, Associative Thinking and Intensities of Affect. doi:10.1007/978-3-319-92555-4. ISBN 978-3-319-92554-7.
  16. „Psychology and Global Climate Change: Addressing a Multi-faceted Phenomenon and Set of Challenges: A Report by the American Psychological Association’s Task Force on the Interface Between Psychology and Global Climate Change”. PsycEXTRA Dataset. doi:10.1037/e582892010-001. Retrieved 2020-09-18.
  17. „Mental Health and Our Changing Climate: Impacts, Implications, and Guidance”. PsycEXTRA Dataset. 2017. doi:10.1037/e503122017-001. Retrieved 2020-09-18.
  18. Kieft, Jasmine and Bendell, Jem (2021) The responsibility of communicating difficult truths about climate influenced societal disruption and collapse: an introduction to psychological research. Institute for Leadership and Sustainability (IFLAS) Occasional Papers Volume 7. University of Cumbria, Ambleside, UK..(Unpublished)
  19. Doppelt, Bob (2017-09-08). Transformational Resilience. doi:10.4324/9781351283885. ISBN 9781351283885.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Lumina – Optica fenomenologică
Lumina – Optica fenomenologică

Descoperă lumea fascinantă a fenomenelor optice!

Nu a fost votat 19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Schimbări climatice - Încălzirea globală
Schimbări climatice – Încălzirea globală

Descoperă impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale!

Nu a fost votat 14.32 lei19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Fizica fenomenologică - Compendiu - Volumul 2
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2

Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!

Nu a fost votat 47.84 lei167.60 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *