Religia în artă

Sculpturi, picturi, desene, printuri, filme, video, artă de performanță, demonstrații vizuale – toate au fost folosite în acest sens. Ele s-ar putea să difere dacă întruchipează un punct de doctrină sau o doctrină comună sau dacă exprimă o venerație personală pentru o zeitate sau un personaj sfânt sau oferă un punct de vedere despre exuberanță sau reținere; indiferență, sau abundență. Adesea, ele simbolizează și sentimentul unui moment cultural într-un anumit loc sau dezvoltarea unei anumite linii de gândire în teologie, filozofie sau practică devoțională.

Figura 10.21 | Bodhisattva Avalokitesvara (Guanshiyin), provincia Shanxi, China.

Figura 10.22 | Fecioara cu copilul lui Jeanne d’Evreux.

Un exemplu este elegantul și grațiosul Bodhisattva Guanyin, o figură spirituală a compasiunii și milei, creată în China în secolele al XI-lea sau al XII-lea în timpul dinastiei Liao (907-1125). (Figura 10.21) Sculptura acționează ca un ghid plin de compasiune pentru devotatul budist care s-ar uita la o ființă atât de înaltă pentru îndrumare iubitoare în călătoria spirituală. Ideile de sfinți patroni sau de mijlocitori dedicați cum ar fi Fecioara Maria au fost populare și în Occident, mai ales în Evul Mediu, o epocă în care mari bogății erau adesea răspândite în imagini de venerare pentru aceste modele de sfințenie realizate spiritual. Fecioara grațioasă a lui Jeanne d’Evreux a fost un cadou la începutul secolului al XII-lea de la regina franceză către Abația Saint-Denis, locul unde se înmormântau regii la acea vreme. (vezi Figura 7.64 și Figura 10.22) Tânăra mamă, bucurându-se de fiul ei divin, a fost redată cu un efect emoțional izbitor și inspirator.

Figura 10.23 | Naosul Abației Vezelay.

Figura 10.24 | Portalul central al Abației Vezelay

Figura 10.25 | Detaliu compartimente inferioare, Abația Vézelay. Credit: Vassil/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

În bisericile creștine din Evul Mediu și pentru unele confesiuni de astăzi, împodobirea sculpturală a interiorului nu numai că a arătat respectul credincioșilor, ci a oferit și hrană considerabilă pentru gândirea devoțională, adesea sub formă de povestiri biblice, povești despre sfinți și meditații teologice. Așa a fost cazul abației romanice franceze Vezelay (1096-1150). (Figura 10.23) Timpanul de deasupra portalului conține o sculptură în relief a lui Gislebertus care înfățișează Judecata de Apoi, cu Hristos așezat în centru (Figurile 10.24 și 10.25) Capitelurile de pe piloanele din interior au reprezentări pline de viață ale poveștilor Vechiului Testament, cum ar fi Iacov și Îngerul și alte scene, cum ar fi Convertirea Sfântului Eustachie, un general roman care în timp ce vâna a avut o viziune a unui crucifix între coarnele unui cerb și a adoptat creștinismul. (Figurile 10.26 și 10.27) Toate acestea sunt povestite prin forme figurative încântătoare, asemănătoare păpușilor, romanice. Poveștile vizuale ca acestea au fost menite să întărească importanța de a rămâne fideli lui Dumnezeu, în ciuda provocărilor la adresa credinței lor în această viață.

Figura 10.26 | Reliefuri în Abația Vézelay. Credit: Vassil/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

Figura 10.27 | Reliefuri în Abația Vézelay. Credit: Vassil/Wikimedia Commons, Licență: Domeniu public

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu