Schimbările climatice și inegalitatea economică

Schimbările climatice și inegalitatea economică sunt adesea considerate independent unele de altele. Dar nu este posibil să abordăm nici una dintre aceste provocări fără a ne angaja cu cealaltă: ele sunt indisolubil legate.

Schimbările climatice neîncetate vor avea efecte dramatice asupra inegalității, sărăciei și oportunităților economice. În același timp, sărăcia și inegalitatea contribuie la schimbările climatice. De exemplu, polarizarea socială și inegalitatea veniturilor în interiorul țărilor afectează direct sprijinul pentru acțiunile politice.

Există, de asemenea, o inegalitate uriașă în ceea ce privește contribuția istorică la schimbările climatice. Regatul Unit și alte economii avansate sunt în mare parte responsabile fie pentru generarea, fie pentru consumul marii majorități a emisiilor din punct de vedere istoric. Cu toate acestea, fără acțiuni din partea țărilor în curs de dezvoltare, care generează în mod colectiv 60% din emisii în prezent și aproape toată creșterea emisiilor în viitor, reducerile globale ale emisiilor nu vor fi realizate (Wolfram et al, 2012).

(Creșteri estimate ale consumului de energie până în 2050.)

„Decreșterea” nu este o soluție. Avem nevoie de o economie globală mai mare, mai curată și mai favorabilă incluziunii. Dar, economiile în curs de dezvoltare, care se concentrează pe bună dreptate pe creștere și dezvoltare pentru a reduce sărăcia și a crește nivelul de trai relativ, vor crește emisiile, cu excepția cazului în care pot fi decuplate de la creștere și dezvoltare.

Există oportunități de creștere cu emisii scăzute de carbon (Acemoglu și colab., 2012; Aghion și colab., 2016, Van Reenen, 2020; Stern și Valero, 2021). În economiile avansate, creșterea este constrânsă de noile inovații și de progresul tehnologic. Investițiile în noi soluții cu emisii scăzute de carbon ar putea alimenta o nouă revoluție industrială. Dar acest lucru nu este garantat.

Diferențele de valori și constrângerile politice ar putea limita inovarea și transformarea structurală necesară pentru a atenua schimbările climatice (Besley și Persson, 2021). În plus, chiar dacă se derulează o revoluție industrială cu emisii scăzute de carbon în țările dezvoltate, constrângerile privind adoptarea și integrarea tehnologiei pot împiedica decuplarea emisiilor în economiile în curs de dezvoltare și cele emergente.

Înțelegerea care sunt aceste constrângeri și cât de susceptibile sunt ele de intervenția politicilor este esențială dacă dorim să reducem emisiile și să creștem prosperitatea globală.

Suntem deja afectați de schimbările climatice. În iunie 2021, temperaturile din nord-vestul Pacificului au atins un record de 46,6 °C în timpul unui val de căldură de patru zile, ucigând peste 200 de oameni. Oamenii de știință de la World Weather Attribution au analizat că acest val de căldură ar fi fost practic imposibil fără schimbările climatice. Evenimentele de precipitații abundente care au dus la inundații severe în Europa de Vest în același timp s-au dovedit, de asemenea, a fi mai probabile datorate schimbărilor climatice.

Aceste evenimente au dominat titlurile din întreaga lume. Alte evenimente din 2021 – inundații severe în Ghana, Niger, India, Afganistan și Sudanul de Sud, secetă și valuri de căldură în Asia Centrală, ciclonul tropical Seroja, care a lovit Indonezia la începutul lunii aprilie și uraganul Grace, care a lovit Haiti la două zile după ce a suferit un cutremur M7.2 – a primit mai puțină atenție.

Grupurile dezavantajate din punct de vedere social și economic suportă cea mai mare parte a schimbărilor climatice și a altor riscuri de mediu. Indiferent dacă fac comparații între sau în interiorul țărilor, cei mai săraci și cei mai vulnerabili tind să fie mai expuși, să-și piardă o parte mai mare din avere atunci când lovește un dezastru, și să aibă mai puține resurse pentru a face față consecințelor.

Dar vulnerabilitatea nu este doar o modalitate descriptivă de a delimita consecințele dezastrului ecologic. Sărăcia, inegalitatea și oportunitățile economice sunt direct modelate de riscul de mediu, care, la rândul său, afectează vulnerabilitatea la șocuri de mediu viitoare.

Referințe

• Daron Acemoglu, Philippe Aghion, Leonardo Bursztyn, David Hemous – The Environment and Directed Technical Change (2012), https://economics.mit.edu/files/8076
• Philippe Aghion, Antoine Dechezleprêtre, David Hemous, Ralf Martin, John Van Reenen – Carbon taxes, path dependency and directed technical change: evidence from the auto industry (2012), https://www.nber.org/system/files/working_papers/w18596/w18596.pdf
• Tim Besleyy and Torsten Persson – Escaping the Climate Trap? Values, Technologies, and Politics (2020), https://www.iq.harvard.edu/files/harvard-iqss/files/besley_persson-climate-trap_paper_201125.pdf
• John Van Reenen – Innovation Policies to Boost Productivity (2020), https://www.hamiltonproject.org/assets/files/JVR_PP_LO_6.15_FINAL.pdf
• Nicholas Stern, Anna Valero – Innovation, growth and the transition to net-zero emissions (2021), https://poid.lse.ac.uk/textonly/publications/downloads/poidwp008.pdf
• Catherine Wolfram, Orie Shelef, and Paul Gertler – How Will Energy Demand Develop in the Developing World? (2012), https://pubs.aeaweb.org/doi/pdfplus/10.1257/jep.26.1.119

Sursa: Jonathan Colmer, How does climate change shape inequality, poverty and economic opportunity?, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu