Home » Articole » RO » Afaceri » Știința datelor (Data Science) » Studii sociologice și analitice pe utilizatorii Twitter

Studii sociologice și analitice pe utilizatorii Twitter

Multe studii pe Twitter se concentrează pe probleme teoretice / conceptuale (de exemplu, Boyd și Crawford, 2012; Kitchin, 2014; Matthews și Sunderland, 2013; Murthy, 2012, 2013) sau prezintă studii empirice (de exemplu, Boyd și colab., 2010; Burnap și colab., 2014; Heverin și Zach, 2011; Tumasjan și colab., 2010). Metodologia, a treia fațetă a acestui triumvirat, abia începe să primească aceeași atenție.

Multe contribuții metodologice importante (de exemplu, Brrigger și Finnemann, 2013; Mahrt și Scharkow, 2013; Matthews și Sunderland, 2013; Rogers, 2013; Tufekci, 2014) încep cu mari preocupări metodologice de lungă durată în științele sociale, cum ar fi eșantionarea și demografia, și reprezentativitatea și calitatea datelor din rețelele sociale. De exemplu, Mahrt și Scharkow (2013) susțin că „în prezent este imposibil să colectăm un eșantion într-un mod care să adere la convențiile de calitate a eșantionului stabilite în științele sociale” (p.22) și Rogers (2013) notează:

”În vizualizarea webului ca set de date pentru cercetarea socială și culturală vă confruntați cu o varietate de probleme legate de datele dezordonate … Aici problema reputației generale despre calitatea online se transformă, inițial, în întrebarea cum să curățați datele, deoarece există o lipsă de uniformitate în modul în care utilizatorii completează formularele, câmpurile, casetele și alte spații de introducere a textului.” (Rogers, 2013: 205)

Mahrt și Scharkow și Rogers pun la îndoială capacitatea datelor din rețelele sociale  la un interogatoriu prin metode pe care le avem deja la dispoziție. Această aplicare a gândirii metodologice existente la analiza rețelelor sociale ne oferă o ocazie de a medita – în ce măsură aceste concepte sunt relevante pentru analiza rețelelor sociale, având în vedere că diferența sa față de forme mai tradiționale de anchetă este adesea considerată o caracteristică definitorie? Unele lucrări (Anderson, 2011; Boyd, 2010; Bruns și Burgess, 2011; Gillespie, 2014) au explorat metodologii care sunt mai adaptate la noutatea inerentă analizei social media.

Unii autori se ocupă de tendințele și tiparele disponibile în prezentări generale ale datelor la scară largă (Marshall, 2012), care destabilizează provocator procesele prin care tweet-urile ajung să fie interpretate ca date. Există și o abordare mai calitativă, bazată pe citiri mai atente ale tweet-urilor. Această abordare minimizează relevanța unor concepte precum validitatea datelor și eșantionarea ca măsuri de măsurare a „bunătății” datelor din rețelele sociale. În schimb, explorează ceea ce este posibil cu datele „zgomotoase” și „necurățate”, oferind un mijloc alternativ de „descriere” în conținutul substanțial al tweet-urilor. Setul de instrumente metodologice propuse de această alternativă susține modurile de investigare abductive (Blaikie, 2000; Locke, 2010), care lucrează printr-un proces de cercetare inductiv, către explicații din ce în ce mai plauzibile ale fenomenelor. Ontologic, raționamentul abductiv funcționează cu înțelegerea fenomenelor de cercetare ca produse co-construite ale interacțiunilor sociale, inclusiv cele care contribuie la realizarea cercetării de către cercetători. Astfel de fenomene nu există în afara „ansamblului” de factori sociali, tehnici, materiali și alți factori care converg pentru a genera, forma și pune la dispoziția cercetării sociale. Ideea asamblărilor este implicată în lucrările lui Boyd (2010), Bruns și Burgess (2011) și Gillespie (2014). Aici, interacțiunile unui public digital – o „comunitate” de oameni adunați într-un domeniu digital – sunt modelate de accesibilitățile platformelor pe care le folosesc (adică un serviciu de social media). Această conturare funcționează în ambele sensuri: ca un exemplu grosolan, convențiile Twitter ajută la structurarea modului în care oamenii comunică și folosesc platforma pentru a comunica, iar practicile de tweeting ale oamenilor servesc la reorganizarea posibilităților Twitter. În practică, investigarea ansamblurilor necesită încorporarea unei game mai largi și mai interconectate de elemente, inclusiv: utilizatori, platforme, practici comunicative, evenimente și probleme culturale (despre care comunică oamenii), algoritmii care își structurează interacțiunile, procesul de cercetare în sine (ca mecanism prin care un cercetător dezvoltă perspective) și așa mai departe.

Dacă subiecții studiilor sunt produsele dezordonate ale unor astfel de factori care se întrepătrund, atunci, așa cum remarcă Hughes și Sharrock (1997), epistemologic trebuie (fără scuze) să recunoaștem că descrierile noastre despre realitatea în cauză descriu inevitabil doar ansamblul pe care l-am construit pentru a invoca construcția acelei realități. . În consecință, se poate orienta setul de instrumente metodologice către susținerea sarcinii de a face transparentă modul în care acești factori asamblați produc rezultatele cercetării. În cadrul acestei scheme, se pot vedea și interoga procesele prin care utilizatorii, algoritmii, aparițiile offline din lumea reală și alți factori sociali apar în mod colectiv ca instrumente de cunoaștere și discurs public (Anderson, 2011). În acest scop, se poate folosi o abordare „analitică vizuală” pentru a facilita studiul Twitter și procesul de investigație în sine ca un ansamblu socio-tehnic (Langlois, 2011; Sharma, 2013).

Referințe

  • Anderson CW (2011) Deliberative, agonistic, and algorithmic audiences: Journalism’s vision of its public in an age of audience. International Journal of Communication 5: 529-547.
  • Blaikie N (2000) Designing Social Research: The Logic of Anticipation. Cambridge: Polity Press.
  • Boyd D (2010) Social network sites as networked publics: Affordances, dynamics, and implications. In: Pappachrissi Z (ed.) A Networked Self: Identity, Community, and Culture on Social Network Sites. Abingdon, UK: Routledge, pp. 39-58.
  • Boyd D and Crawford K (2012) Critical questions for big data. Information, Communication & Society 15(5): 662-679.
  • Bruns A and Burgess JE (2011) The use of Twitter hashtags in the formation of ad hoc publics. In: Proceedings of the 6th European Consortium for Political Research (ECPR) General Conference, Reykjavik, Iceland, 24-27 August 2011.
  • Gillespie T (2014) The relevance of algorithms. In: Gillespie T, Boczkowski PJ and Foot KA (eds) Media Technologies: Essays on Communication, Materiality, and Society. Cambridge, MA: MIT Press, pp. 167-194.
  • Hughes J and Sharrock W (1997) The Philosophy of Social Research. Harlow, UK: Pearson Longman.
  • Kitchin R (2014) Big data, new epistemologies and paradigm shifts. Big Data and Society 1(1): 1-12.
  • Langlois G (2011) Meaning, semiotechnologies and participatory media. Culture Machine 12: 1-27.
  • Locke K (2010) Abduction. In: Mills AJ, Eurepos J and Wiebe E (eds) Encyclopedia of Case Study Research. London: Sage Publications, pp. 1-3.
  • Matthews N and Sunderland N (2013) Digital life-story narratives as data for policy makers and practitioners: Thinking through methodologies for large-scale multimedia qualitative datasets. Journal of Broadcasting and Electronic Media 57(1): 97-114.
  • Rogers R (2013) Digital Methods. London: The MIT Press.
  • Sharma S (2013) Black Twitter? Racial hashtags, networks and contagion. New Formations 78: 46-64.
  • Tufekci Z (2014) Big questions for social media big data: Representativeness, validity and other methodological pitfalls. In: Proceedings of the Eighth International AAAI Conference on Weblogs and Social Media, Ann Arbor, Michigan, USA, 1-4 June 2014, pp.505-514. Palo Alto, CA: The AAAI Press.

Sursa: Phillip Brooker, Julie Barnett and Timothy Cribbin, Doing social media analytics, in Big Data & Society, July–December 2016: 1–12, DOI: 10.1177/2053951716658060, bds.sagepub.com CC BY 3.0 license. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu

Epistemologia serviciilor de informaţii
Epistemologia serviciilor de informaţii

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$3,66 Selectează opțiunile
Cunoaștere și Informații
Cunoaștere și Informații

Autor: Nicolae Sfetcu Ediția a doua Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $5,99$59,99 Selectează opțiunile
Management, analize, planuri și strategii de afaceri
Management, analize, planuri și strategii de afaceri

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $4,99$7,80 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *