Home » Articole » RO » Afaceri » Locuri de muncă » Suportul Uniunii Europene în crearea de locuri de muncă

Suportul Uniunii Europene în crearea de locuri de muncă

Sprijinul pentru crearea de locuri de muncă și (re)alocarea forței de muncă ar trebui să fie destinat activităților, sectoarelor și întreprinderilor durabile și aflate în creștere, în special printre IMM-uri (În perioada 2002-2010 IMM-urile au creat 85% din creșterea netă a ocupării forței de muncă.  Trebuie să se asigure respectarea normelor privind ajutoarele de stat, luând totodată în considerare posibilitățile prevăzute de aceste norme în ceea ce privește susținerea ocupării forței de muncă; a se vedea în special articolele 15, 16 și 40-42 din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 9 august 2008, L 214.) Inițiativele politice trebuie să continue să urmărească atât îmbunătățirea productivității, cât și a ocupării forței de muncă, contribuind la o alocare a resurselor umane care să corespundă necesităților economice și sociale identificate de Strategia Europa 2020, și să realizeze echilibrul optim între sectoarele comerciale și cele necomerciale. Aceasta ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească situația de pe piața muncii a grupurilor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, lucrătorii cu nivel mai scăzut de calificare, lucrătorii în vârstă și grupurile minoritare. Pentru a răspunde principalelor provocări economice structurale cu care se confruntă Europa, măsurile transversale trebuie completate prin acțiuni specifice în sectoarele cu un potențial deosebit de ridicat în ceea ce privește creșterea generatoare de locuri de muncă.

1.1. Stimularea creării de locuri de muncă în toate sectoarele economiei prin încurajarea cererii de forţă de muncă

Politicile de ocupare a forţei de muncă ajută la realizarea unor condiţii favorabile creării de locuri de muncă. Pentru aceasta, ele pot mobiliza bugetul UE (în special Fondul social european). În afară de măsurile privind oferta, precum investiţiile în competenţe şi activarea forţei de muncă, şi de serviciile de corelare a cererii şi ofertei, există o serie de instrumente care au un efect pozitiv asupra cererii de forţă de muncă:

  • Direcționarea subvențiilor pentru angajări către locurile de muncă noi. Subvențiile pentru angajări au fost utilizate pe scară largă de către statele membre ca modalitate de a atenua șomajul provocat de criză, ele vizând de regulă grupurile dezavantajate. Crearea unor tipuri adecvate de stimulente și de subvenții pentru angajare ar trebui să motiveze angajatorii să realizeze recrutări noi nete, creând astfel locuri de muncă ce nu ar fi altfel create. Faptul de a viza grupuri vulnerabile, precum tinerii sau șomerii pe termen lung, poate avea efecte pozitive în special dacă subvențiile pentru angajare sunt însoțite de eforturi suplimentare de a sprijini populația țintă.
  • Reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă într-un mod neutru din punct de vedere bugetar prin trecerea la taxe de mediu (Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon [COM(2011) 112] arată că utilizarea veniturilor generate de vânzarea la licitație a certificatelor ETS și de taxarea emisiilor de CO2 pentru a reduce costul forței de muncă ar avea consecințe pozitive asupra ocupării forței de muncă. ), impozite pe consum sau pe proprietate, cu o monitorizare adecvată a efectelor redistributive. În multe state membre, contribuțiile de securitate socială ale angajatorilor, care reprezintă cea mai mare parte a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă, ar putea fi reduse. Se preconizează că direcționarea unor astfel de reduceri către cele mai vulnerabile grupuri – mai ales către lucrătorii cu salarii mici – ar avea efecte pozitive și asupra încadrării în muncă a acestora pe termen mai lung, acesta fiind deci un instrument privilegiat pentru stimularea cererii de forță de muncă. Este însă necesar ca elaborarea și punerea în aplicare să fie pregătite atent, astfel încât ele să nu aibă un efect negativ asupra perspectivelor de angajare a grupurilor (imediat) sub pragul de eligibilitate. În plus, pot exista costuri neproductive în cazul în care reducerile nu sunt direcționate în mod adecvat.
  • Promovarea și sprijinirea activităților independente, a întreprinderilor sociale și a noilor întreprinderi. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și care doresc să înființeze și să administreze o întreprindere s-ar putea confrunta cu obstacole considerabile, printre care lipsa competențelor profesionale sau antreprenoriale sau a posibilităților de a beneficia de îndrumare, precum și dificultățile în ceea ce privește accesul la finanțare. Încurajarea spiritului antreprenorial, o mai mare disponibilitate a serviciilor de susținere a noilor întreprinderi și a microfinanțării, precum și mecanismele de transformare a prestațiilor de șomaj în granturi pentru întreprinderi nou înființate joacă un rol important pentru stimularea activităților independente și crearea de noi locuri de muncă. Măsurile de sprijin ar trebui să vizeze grupurile cu cel mai mare potențial (cum ar fi șomerii cu competențe profesionale, femeile sau tinerii) și să se bazeze pe o strânsă cooperare între serviciile de plasare a forței de muncă, serviciile de sprijinire a întreprinderilor și organismele de finanțare. Actorii din cadrul economiei sociale și al întreprinderilor sociale sunt factori importanți pentru o creare de locuri de muncă favorabilă incluziunii și pentru inovarea socială și necesită un sprijin specific, de exemplu prin intermediul achizițiilor publice și al accesului la finanțare.
  • Transformarea muncii informale sau nedeclarate într-o încadrare în muncă reglementată. Munca nedeclarată este ilegală. De asemenea, ea are implicații bugetare grave, prin reducerea veniturilor generate din impozite și contribuțiile de securitate socială. Ea are un impact negativ asupra productivității și standardelor de lucru, a dezvoltării competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții. De asemenea, ea nu oferă o bază solidă pentru drepturile de pensie și accesul la asistența medicală. Prevenirea și combaterea muncii nedeclarate, aplicarea deplină a Directivei 2009/52/CE privind sancțiunile și lucrătorii ilegali, precum și măsurile care să ajute lucrătorii nedeclarați să se integreze pe piața legală a muncii contribuie la procesul de consolidare fiscală, creând condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și îmbunătățind calitatea locurilor de muncă. Este necesar să se amelioreze cooperarea dintre statele membre.
  • Stimularea salariilor nete. Mai multe state membre au introdus prestații de completare a veniturilor lucrătorilor, pentru a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă sau a oferi stimulente pentru încadrarea în muncă. Printre caracteristicile comune ale mecanismelor de completare a veniturilor salariale se numără direcționarea acestora către persoanele sau gospodăriile cu venituri mici și reducerea treptată a sumelor acordate pe măsură ce veniturile persoanelor respective cresc. Un salariu net mai ridicat reprezintă un stimulent pentru angajarea lucrătorilor cu nivel mai scăzut de calificare, întrucât reducerea presiunii salariale va permite angajatorilor să ofere posturi vacante cu mai multă ușurință. Cu toate acestea, prestațiile de completare a veniturilor ar trebui concepute în așa fel încât să se evite „capcana salariilor mici”. Aceste prestații au efecte pozitive atunci când există disparități de remunerare semnificative în partea inferioară a scării veniturilor.
  • Modernizarea sistemelor de stabilire a salariilor pentru a alinia nivelul salariilor la evoluția productivității și pentru a încuraja crearea de locuri de muncă. Existența unor sisteme de stabilire a salariilor care să garanteze că mărirea salariilor reale reflectă evoluția productivității și a condițiilor pieței muncii reprezintă o condiție prealabilă pentru a garanta că o producție crescută determină o creștere corespunzătoare a cererii de forță de muncă și crearea de locuri de muncă. Evoluția salariilor trebuie să ia în considerare, conform practicilor naționale de negociere colectivă, poziția competitivă a statelor membre. În timp ce în anumite sectoare sau state membre ar putea fi necesară moderarea sau ajustarea salariilor, în cazurile în care salariile au rămas semnificativ în urma evoluției productivității s-ar putea preconiza măriri salariale precis orientate, care să contribuie la susținerea cererii agregate.

Sursa: © Uniunea Europeană

Excel - Ghid pentru începători
Excel – Ghid pentru începători

Acest ghid este destinat să vă ajute să învățați și să lucrați cu Microsoft Excel. Se bazează pe utilizarea Excel 2016 pe un computer Windows, dar conceptele și instrumentele acoperite rămân destul de consistente cu unele versiuni mai vechi de … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Selectează opțiunile
PowerPoint - Ghid pentru începători
PowerPoint – Ghid pentru începători

PowerPoint este un instrument excelent pentru prezentări de orice fel, fie în clasă, fie în cadrul unei conferințe. O prezentare PowerPoint este formată dintr-o serie de diapozitive care pot fi proiectate (afișate electronic) sau tipărite într-o varietate de formate de … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Selectează opțiunile
Ghid marketing pe Internet
Ghid marketing pe Internet

Autor: Nicolae Sfetcu (Ediţia a doua, Revizia 2) Unul din cele mai vechi ghiduri pentru marketing pe Internet în limba română, dar şi unul din cele mai concise şi mai practice ghiduri. Deşi au trecut mulţi ani de la scrierea … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$1,99 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *