De: ion adrian

ion adrian — Fri, 23 Aug 2024 07:09:31 +0000

Este cert ca teoriile din fizica care au o baza experimetala sunt mai certe a fi conforme realitatii decat cele care neavad inca baza experimntal suficienta raman la stadiul de a fi mai corect numit ca fiind ipoteze, desigur ca stiitifice, cand nu sunt doar psudotiintifice in ciuda uneori in istoria stiintei, a unei aparente stiintifice.
Pentru astfel de cazuri dau ca exemple evidente si nu cred ca discutabile:
a) Teoria lui Higgs care de fapt pana cand s-a masurat bosonul Higgs era inca doar o „stralucita ipoteza” din fizica particulelor dar totusi inca doar ipoteza, iar teorie nu a devenit cu adevarat decat dupa descoperirea experimentala a bosonlui in 2012;
b) Ipotzele einsteiniene care se stuctureaza prin masuratori din ce in ce mai exacte in teorii stiintifice fundamentale valabile;
c) „Teoia geocentrica” ptolemeica care era de fapt doar o mareata pseudoteorie adica o ipoteza nestiintifca de fapt(corectandu-se permanent prin modificarea ei cu ajutorul epiciclurilor introduse de Aristotel si in final precizate mai detaliat de Ptolemeu(sec II), pentru a fi acordata cu masuratorile astronomice nou aparute – acest aspect fiind o caracteristica a pseudoteoriilor care uneori sunt totusi utile in lipsa de altceva mai bun cum a fost si cea „geocentrica” si care fost inlocuita de cea reala „heliocntrica(Copernic)”, verificabila prin toate masuratorile exprimetale astronomice odata cu tripleta mareata a fizicii: Galilei(pe umerii caruia s-a cocotat Newton dupa proptia sa zicere) – Kepler -Newton, cununa ei de aur fiind Einstein si Max Planck.

Desigur ca orice teorie valida este probabil incompleta fata de infinitatea Universului dar este verificabila experimental si permite predictii corecte deasemni verificabile in zona ei de existenta cum sunt ecuatiile generale ale TRG in raport de mecanica newtoniana.

Trebuie spus referitor la momentele initiale ale Universului, desigur ne prea stiind ce inseamna aici initial, ca putem considera ca ipoteza BB ca si cea a lui Hoyle (care tot el a inventat termenul glumet de BB ) si care ambele accepta si se bazeaza pe legea lui Hubble si deplasarea spre rosu in diferitele ei ipostaze ca in viitor poate ca acestea se vor suprapune in sensul adevarului universal al relatiei transcedentale S=e^Ht(derivata V(dS/Dt) =HS), „divina” cum am botezat-o eu.

Comentarii la: Scurtă istorie a experimentelor gravitaționale din sec. XX

De: ion adrian