Albert Einstein și teoria cuantică (1)

|

Atitudinea lui Albert Einstein poate fi rezumată astfel: din punctul de vedere al criteriilor empirice, Teoria cuantică ortodoxă (OQT) trebuie considerată un succes imens. Din punctul de vedere atât de important al criteriilor care au legătură cu „perfecțiunea interioară”, cu … Citeşte mai mult

Interpretări ale mecanicii cuantice – Clasificarea adoptată de Einstein

|

O interpretare (adică o explicație semantică a matematicii formale a mecanicii cuantice) poate fi caracterizată prin tratarea ei cu privire la anumite aspecte abordate de Einstein, cum ar fi: Realism Completitudine Realism local Determinism Pentru a explica aceste proprietăți, trebuie … Citeşte mai mult

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generale

|

Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este … Citeşte mai mult

Albert Einstein, Henri Bergson, timpul și paradoxul lui Zenon

|

La 6 aprilie 1922, fizicianul Albert Einstein și filosoful Henri Bergson au dezbătut reciproc viziunea asupra timpului la o întâlnire a Societății francize de phihsophie la Paris. Einstein se convinsese că teoria sa a relativității, a cărei acceptare la nivel … Citeşte mai mult

Descoperirea lui Albert Einstein a relativității generale

|

Scopul orientat spre empirism este foarte explicit în descoperirea lui Einstein a relativității generale. Einstein exploatează aceeași metodă de descoperire. Ca si inainte, exista doua teorii fundamentale contradictorii: teoria gravitației lui Newton (T1) si relativitatea speciala (T2). Acestea intră în … Citeşte mai mult

Cum a ajuns Albert Einstein la elaborarea relativității speciale

|

În ceea ce privește descoperirea relativității speciale, Einstein a folosit metoda empirismului orientat spre scop în felul următor. Cele două teorii fizice fundamentale pe care le ia ca punct de plecare (T1 și T2) sunt mecanica newtoniană (MN) și electrodinamica maxwelliană … Citeşte mai mult

Cum a descoperit Albert Einstein relativitatea specială și relativitatea generală

|

Einstein s-a angajat cu adevărat într-un empirism orientat spre scop în practică în dezvoltarea teoriilor specială și generală ale relativității? Există aici o adevărată metodă de descoperire, dat fiind faptul că Einstein a eșuat în peste treizeci de ani în … Citeşte mai mult

Experimentul de gândire al luminii înghețate dezvoltat de Albert Einstein pe când avea 16 ani

|

(Albert Einstein la vârsta de 14 ani) Experimentele de gândire ale lui Einstein ar trebui să ne ofere noi cunoștințe despre lumea naturală. Dar cum este posibil acest lucru atunci când nu există date noi empirice? Norton afirma că experimentele … Citeşte mai mult

Albert Einstein și filosofia științei

|

Albert Einstein (1879-1955) este bine cunoscut ca cel mai proeminent fizician al secolului al XX-lea. Mai puțin cunoscute, deși de o importanță comparabilă, sunt contribuțiile sale la filosofia științei din secolul al XX-lea. Filosofia științei lui Einstein este o sinteză … Citeşte mai mult

Influența lui Ernst Mach asupra lui Albert Einstein

|

Înainte de a dezvolta teoria relativității generale, Einstein era preocupat de problemele apărute în fizica clasică prin descoperirea de către Planck a constantei sale energetice eponime în 1900. Împreună cu alți fizicieni, a aderat la concepția lui Mach printr-o proclamație … Citeşte mai mult