Filosofia informației

|

Filosofia informației este o ramură a filozofiei care studiază subiecte relevante pentru procesarea informației, sistemul reprezentațional și conștiința, informatică, știința informației și tehnologia informației. Include: investigarea critică a naturii conceptuale și a principiilor de bază ale informației, inclusiv dinamica, utilizarea … Citeşte mai mult

A apărut ediția tipărită a cărții ”Pandemia COVID-19 – Abordări filosofice”

|

Format A5, 210 x 148 x 8 mm, 198 g, 147 pagini, ISBN 978-606-033-415-6. Preț: 9,99 lei MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/pandemia-covid-19-abordari-filosofice/ Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, … Citeşte mai mult

Cauzalitatea în filosofie

|

Filosofia hindusă Literatura din perioada vedică (c. 1750–500 î.e.n.) își are originile orientale în karma. Karma este credința deținută de Sanathana Dharma și religiile majore că acțiunile unei persoane provoacă anumite efecte în viața actuală și / sau în viața … Citeşte mai mult

Influențe ale filosofiei lui Pitagora

|

Filozofi femei Tradiția biografică despre Pitagora susține că mama, soția și fiicele sale făceau parte din cercul său interior. Femeilor li s-a oferit oportunitatea egală de a studia ca pitagorei, și au învățat abilități practice interne, pe lângă filozofie. (Ilustrație … Citeşte mai mult

Diviziunea analitic – continental în filosofie

|

Începutul diviziunii Bertrand Russell Filosofia continentală contemporană a început cu operele lui Franz Brentano, Edmund Husserl, Adolf Reinach și Martin Heidegger și dezvoltarea metodei filozofice a fenomenologiei. Această dezvoltare a fost aproximativ contemporană cu lucrările lui Gottlob Frege și Bertrand … Citeşte mai mult

Alte probleme nerezolvate în filosofie

|

Etică Norocul moral Problema norocului moral este că unii oameni se nasc, trăiesc și experimentează circumstanțe care par să-și schimbe culpabilitatea morală atunci când toți ceilalți factori rămân identici. De exemplu, un caz de noroc moral circumstanțial: o persoană săracă … Citeşte mai mult

Behaviorism (comportamentalism) în filosofie

|

Condiționarea operantă Condiționarea operantă a fost dezvoltată de B. F. Skinner în 1937 și se ocupă de gestionarea contingențelor de mediu pentru schimbarea comportamentului. Cu alte cuvinte, comportamentul este controlat de contingențe istorice consecințiale, în special de întărire – un … Citeşte mai mult

Lumi posibile în filosofie

|

Ana lucrează la biroul ei. În timp ce ea nu știe decât situația imediată – starea ei în fața calculatorului, muzica din fundal, sunetul vocii soțului ei la telefon în camera de alături și așa mai departe – este foarte … Citeşte mai mult

Pragmatismul în filosofie

|

În timp ce pragmatismul a început pur și simplu ca un criteriu al simțului, s-a extins repede pentru a deveni o epistemologie cu drepturi depline, cu implicații largi pentru întregul câmp filozofic. Pragmatiștii care lucrează în aceste domenii au o … Citeşte mai mult

Liberul arbitru în filosofie

|

Întrebările de bază sunt dacă avem control asupra acțiunilor noastre și, dacă da, ce fel de control și în ce măsură. Aceste întrebări sunt anterioare stoicii grecești timpurii (de exemplu, Crisipus), iar unii filosofi moderni deplâng lipsa progresului în toate … Citeşte mai mult

Tipuri de nominalism în filosofie – Critica nominalismului

|

Există diverse forme de nominalism, de la extrem la aproape realist. Un tip extrem este nominalismul predicat, care afirmă că Fluffy și Kitzler, de exemplu, sunt ambele pisici doar pentru că predicatul „este o pisică” se aplică pentru ambele. Și … Citeşte mai mult

Scientism și filosofie

|

Câțiva savanți folosesc termenul scientism pentru a descrie lucrarea criticilor vocali ai religiei. Persoanele asociate cu Noul Ateism au obținut această etichetă atât din partea scolasticilor religioși, cât și a celor nereligioși. Teologul John Haught susține că Daniel Dennett și … Citeşte mai mult

1 2 3