Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Știința schimbărilor climatice, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Interactions between the brain, the biofields, and the physical, de Adrian … Citeşte mai mult
În filozofie, conceptul de „durată” se referă la măsura timpului sau amploarea continuității acestuia. Este un aspect fundamental al dimensiunii temporale și a fost subiect de contemplare și analiză de către filozofi de-a lungul istoriei. (Henri Bergson) Durata (durée) este … Citeşte mai mult
Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. Cuprins: EDITORIAL Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE NATURALE Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu ȘTIINȚE SOCIALE … Citeşte mai mult
A apărut revista Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023 ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS33642. Preț: 9,99 lei Cunoașterea Științifică (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-2-numarul-2-iunie-2023/ Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială … Citeşte mai mult
Conștiința artificială (AC), cunoscută și sub denumirea de conștiința mașinii (MC) sau conștiința sintetică (Gamez 2008; Reggia 2013), este un domeniu legat de inteligența artificială și robotica cognitivă. Scopul teoriei conștiinței artificiale este „de a defini ceea ce ar trebui … Citeşte mai mult
Deoarece cunoașterea tinde să se fragmenteze spontan în timp ce crește, filosofia ia diversitatea existentă drept resursă și punct de plecare pentru o nouă sinteză. Ideea de cunoaștere extinsă, incluzivă, de fapt, nu este atât de nouă. Încă de la … Citeşte mai mult
În filosofie, devenirea este posibilitatea de schimbare a unui lucru care există. În studiul filosofic al ontologiei, conceptul devenirii își are originea în Grecia antică cu filozoful Heraclit din Efes, care în secolul al VI-lea î.e.n., spunea că nimic în … Citeşte mai mult
Teoria memoriei — Versiunea fără concurență Y-mâine este identică cu X-acum, dacă (i) Y pare să-și amintească experiențele lui X (ii) Amintiri aparente ale lui Y sunt cauzate „în modul corect” (iii) Nimeni altcineva nu are amintiri aparente despre experiența … Citeşte mai mult
Egoismul psihologic este teza conform careia actionam intotdeauna din motive egoiste. Susține că toate dorințele sunt dorințe egoiste sau, altfel, dorințe egoiste derivate. Este o teză descriptivă (adică o teză despre cum sunt lucrurile, nu despre cum ar trebui să … Citeşte mai mult
Filosofia informației este o ramură a filozofiei care studiază subiecte relevante pentru procesarea informației, sistemul reprezentațional și conștiința, informatică, știința informației și tehnologia informației. Include: investigarea critică a naturii conceptuale și a principiilor de bază ale informației, inclusiv dinamica, utilizarea … Citeşte mai mult
Format A5, 210 x 148 x 8 mm, 198 g, 147 pagini, ISBN 978-606-033-415-6. Preț: 9,99 lei MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/pandemia-covid-19-abordari-filosofice/ Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, … Citeşte mai mult
Filosofia hindusă Literatura din perioada vedică (c. 1750–500 î.e.n.) își are originile orientale în karma. Karma este credința deținută de Sanathana Dharma și religiile majore că acțiunile unei persoane provoacă anumite efecte în viața actuală și / sau în viața … Citeşte mai mult
