Epistemologia gravitației newtoniene
Prima ediție a Principia lui Newton conține doar două comentarii suplimentare despre metodologie: notificarea că scopul lucrării este de a explica „cum să determinăm mișcările adevărate din cauzele lor, efectele și diferențele aparente și, dimpotrivă, cum să determinăm din ipoteze … Citeşte mai mult
Extinderea metodologiei programelor de cercetare a lui Imre Lakatos
Programele de cercetare permit dezvoltarea unor teorii mai complexe. Termenii pot fi aplicați atât la teorii individuale cât și la programe. În cazul în care se aplică teoriilor din cadrul unui program de cercetare, consider că acestea devin la rândul … Citeşte mai mult
Big Data – Aspecte filosofice
Big Data poate genera, prin inferențe, noi cunoașteri și perspective. Paradigma care rezultă din utilizarea Big Data generează noi oportunități. Un motiv de îngrijorare majoră în cazul Big Data se datorează faptului că oamenii de știință de date tind să … Citeşte mai mult
Descoperirea astatinului de Horia Hulubei
The discovery of astatine by Horia Hulubei Abstract The search for new chemical elements was a prominent scientific endeavor in the late 19th and early 20th centuries. This era saw the discovery of several elements such as radium, polonium and … Citeşte mai mult
Critici ale falsificabilității
Thomas Kuhn a criticat falsificabilitatea pentru că a caracterizat „întreaga întreprindere științifică în termeni care se aplică doar părților revoluționare ocazionale”. Potrivit lui Kuhn, modul în care știința funcționează în astfel de ocazii nu poate fi folosit pentru a caracteriza … Citeşte mai mult
Teoria cauzală a referinței a lui Saul Kripke
În Numire și necesitate Kripke a propus o teorie cauzală a referinței, conform căreia un nume se referă la un obiect prin virtutea unei conexiuni cauzale cu obiectul, mediată de comunitățile vorbitorilor. El afirmă, de asemenea, că numele proprii, spre … Citeşte mai mult
Falsificaționismul metodologic sofisticat – Toleranța metodologică
Lakatos a propus o modificare a criteriului lui Popper pe care l-a numit falsificaționism sofisticat (metodologic). Din această perspectivă, criteriul de delimitare ar trebui să se aplice nu unei ipoteze sau unei teorii izolate, ci mai degrabă unui întreg program … Citeşte mai mult
Teorii cauzale ale referinței
Teoriile descriptiviste au încercat să elimine anumite contradicții logice dacă numele erau considerate descrieri definite. Kripke a respins valabilitatea acestor teoriile descriptiviste argumentând că nu este nevoie de o descriere unică a identității, se pot utiliza descrieri identificatoare chiar dacă … Citeşte mai mult
Solaris, Andrei Tarkovsky – Filosofia
Filmul Solaris (1972) al lui Andrei Tarkovski poate fi abordat prin prisma filosofiei minții, a întrebărilor esențiale în acest domeniu. Aceste întrebări se referă la personalitate și suferință, care acoperă cel puțin perioada de la Rene Descartes la filosofii moderni, … Citeşte mai mult