Mă plimb pe străzile pline de oameni din Bucureşti. Mă opresc în faţa Universităţii şi privesc statuile vis-a-vis. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul vorbeşte de măreţia ţării iar cele ale lui Spiru Haret şi Gheorghe Lazăr părinţii şcolii româneşti, de educaţia neamului. Glorie şi măreţie, educaţie şi cultură. Un mare popor trebuie să le aibă pe toate. Mă aşez pe o scară şi mă uit la vânzătorii ambulanţi. Pasiunea lor pentru cărţi este ca şi cum ai spune că un scriitor este pasionat de oratorie. Totul este comerţ. Sunt în stare să vândă cărţi vechi, valoroase la preţuri de nimic şi noutăţi editoriale la sume astronomice. În urmă cu ceva timp am cumpărat câteva cărţi în franceză cu 5 lei. Hugo, Rimbaud şi Moliére costă cât o pâine mare. Aceasta este ironica lege a pieţii. Răcoarea se lasă uşor peste Bucureştiul înfierbântat de căldura lunii lui Cezar.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.