Proteste antiguvernamentale din Serbia escaladează în violență

Tensiunile în stradă au atins un nou prag în Serbia, unde protestele antiguvernamentale, declanșate în urmă cu nouă luni după tragedia de la Novi Sad, au intrat într-o nouă fază de confruntări violente.

Protestele au început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, soldată cu 16 morți—eveniment atribuit corupției și neglijenței statului. Manifestanții, în mare parte studenți, cer anchete transparente, responsabilizarea oficialilor și alegeri anticipate.

În ultimele zile, protestele s-au intensificat rapid. Joi, sediul partidului de guvernământ (SNS) din Novi Sad a fost vandalizat și vandalizat de protestatari furioși. În același timp, confruntări violente au avut loc între manifestanți, susținători pro-guvernamentali și forțele de ordine în mai multe orașe — inclusiv Belgrad, Novi Sad, Niš, Kragujevac și Valjevo.

Forțele de ordine au recurs la gaze lacrimogene, vehicule blindate și batonuri, în timp ce protestatarii au lansat flăcări, torțe, flășcări, pietre și ouă spre forțele de ordine.

Au fost înregistrate zeci de răniți: atât manifestanți, cât și ofițeri de poliție. Numărul arestărilor a urcat la sute .

În Belgrad, protestatarii au scandat „Let’s show them we are not a punching bag” („Să le arătăm că nu suntem sac de box”) în timp ce scene violente au fost surprinse în videoclipuri circulate pe rețelele sociale.

Președintele Aleksandar Vučić a susținut statul și forțele de ordine, spunând că „statul este mai puternic decât orice protest” și sugerând că manifestațiile ar fi instigate de forțe occidentale, fără a oferi dovezi concrete.

Ministrul de Interne Ivica Dačić a negat utilizarea excesivă a forței și a dat vina pe protestatari pentru violențe, afirmând că poliția a acționat pentru autoapărare. Totodată, a fost cerută demiterea acestuia de către liderii opoziției.

Consiliul Europei și oficiali precum Alain Berset și Michael O’Flaherty au exprimat îngrijorarea față de utilizarea excesivă a forței de către poliție și au îndemnat autoritățile să respecte drepturile fundamentale și să dezescaladeze situația.

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea protejării libertății de exprimare și a presiunilor asupra guvernului să rămână viabil în parcursul aderării, în ciuda legăturilor puternice ale Serbiei cu Rusia și China.

Protestele din Serbia au luat o turnură violentă, marcând trecerea de la demonstrații pașnice la confruntări intense, cu victime și arestări în serie. Manifestanții continuă să ceară alegeri anticipate și responsabilitate față de corupție, în timp ce autoritățile răspund prin forță, argumentând necesitatea restabilirii ordinii. Reacțiile internaționale, în creștere, cer un dialog calm și respectarea drepturilor civile.