Fabrica de apă grea Drobeta Turnu Severin – Construcția fabricii

|

Sfetcu, Nicolae (2022) ” Fabrica de apă grea Drobeta Turnu Severin – Construcția fabricii”, în Telework, DOI: 10.13140/RG.2.2.34491.90402, https://www.telework.ro/ro/fabrica-de-apa-grea-drobeta-turnu-severin-constructia-fabricii/   Abstract The heavy water factory was established under the name of Drobeta Chemical Plant, by Decree 400/16.11.1979, under the Inorganic … Citeşte mai mult

Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.

|

Sfetcu, Nicolae (2022). ” Cercetarea științifică și tehnologică pentru apa grea în România. Proiectarea fabricii de apă grea.”, în Telework, DOI: 10.13140/RG.2.2.17577.06247, URL = https://www.telework.ro/ro/cercetarea-stiintifica-si-tehnologica-pentru-apa-grea-in-romania-proiectarea-fabricii-de-apa-grea/   Rezumat Programul Nuclear Național, studiile institutelor de specialitate și tratativele comerciale cu alte țări, … Citeşte mai mult

Apa grea în contextul Programului Nuclear Național

|

Sfetcu, Nicolae, “Apa grea în contextul Programului Nuclear Național”, Telework (31 octombrie 2022), MultiMedia Publishing, DOI: 10.13140/RG.2.2.11335.57768, URL = https://www.telework.ro/ro/apa-grea-in-contextul-programului-nuclear-national/   Rezumat După Al Doilea Război Mondial, în România se resimte nevoie dezvoltării unui sistem energetic propriu, de putere mult … Citeşte mai mult

Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 (SNCISI)

|

Strategia Naţională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă (SNCISI) este elaborată de  Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), care deţine rolul de coordonator al politicii de cercetare-inovare şi specializare inteligentă în România, al programelor de finanţare naţionale asociate CDI şi … Citeşte mai mult

A apărut ediția tipărită a cărții ”Rolul Armatei Române în actul de la 23 august 1944”

|

A apărut ediția tipărită a cărții ”Rolul Armatei Române în actul de la 23 august 1944” Format A5 (210 x 148 x 3 mm), 82 g, 50 pagini, DOI: 10.13140/RG.2.2.27046.80964. Preț: 11,99 lei MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/rolul-armatei-romane-in-actul-de-la-23-august-1944/ Din perioada interbelică până la … Citeşte mai mult

România între 23 august 1944 și Tratatul de pace de la Paris

|

Apărătorii lui Ion Antonescu consideră actul Regelui Mihai I ca pe o greșeală tragică (Baciu 1990), unii ca un “act de înaltă trădare”, iar alții ca o “gravă eroare politică” (Historia 2014), afirmând că Regele ar fi trebuit să mai … Citeşte mai mult

Actul de la 23 august 1944 în România

|

În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Regele Mihai I și generalul Constantin Sănătescu au avut acces la aceste informații prin colaborarea cu membrii Statului Major. … Citeşte mai mult

România în al Doilea Război Mondial

|

România ajunsese să fie izolată pe arena internațională, după pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) (Constantiniu 1991), pierderea de teritorii din 1940 (Dutu și Ignat 2000), și obligată practic să intre în sfera de influență a Germaniei prin aderarea la Pactul … Citeşte mai mult

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

|

Strategia României în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea a fost unirea tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat și menținerea unității acestuia. În acest context, România a avut trei inamici principali în această … Citeşte mai mult

Armata Română – Scurtă istorie

|

Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale ale României sunt cunoscute în mod colectiv sub denumirea de Forțele Armate Române (Armata Română). Pe timp de pace armata este condusă de Şeful Statului Major al Apărării, Aflat în subordinea Ministrul Apărării … Citeşte mai mult

Unitatea națională a României

|

Obiectivul unității naționale (Teritorii locuite de români înainte de achizițiile din 1918) Obiectivul primordial al conducerii românești în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea a fost unirea tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat … Citeşte mai mult

”Boalele contagioase sau lipicioase” în România medievală: Ciuma

|

Boalele contagioase sau lipicioase, au fost cunoscute Romînilor, dar până la Dimitrie Cantemir, nimeni n’a formulat in scris principiul contagiozității boalelor. El este cel dintâi care atrage atențiunea, că în fața unei boli contagioase, dacă nu-i înțelegere și unire între … Citeşte mai mult

1 2 3 4 59