Universitatea din Bucureşti

Universitatea din Bucureşti este fondată în 1864 prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, convertind fosta Academie Sfântul Sava în actuala instituţie.

Istorie

În 1694 Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, a fondat Academia Domnească Sf. Sava din București, cu prelegeri în limba greacă. În 1776, Alexandru Ipsilanti, domn al Țării Românești, a reformat curriculumul Academiei Sf. Sava, cu cursuri de franceză, italiană și latină. În 1859 a fost creată Facultatea de Drept. În 1857, Carol Davila a creat Școala Națională de Medicină și Farmacie. În 1857 a fost pusă piatra de temelie a Palatului Universității din București.

În iulie 1864 Alexandru Ioan Cuza a creat Universitatea din București, reunind Facultățile de Drept, Științe și Litere într-un singur organism. În următorii ani, noi facultăți au fost create: 1884 – Facultatea de Teologie, 1906 – Institutul de Geologie, 1913 – Institutul Academic de Electrotehnica, 1921 – Facultatea de Medicină Veterinară, 1923 – Facultatea de Farmacie, 1924 – Institutul de Medicină Legală Mina Minovici.

În 1956, liderii studenților din această universitate auplanificat un protest pașnic împotriva regimului comunist din România, dar au fost împiedicați cu forța.

Zona din jurul clădirii Universității vechi (Piața Universității), adiacent Pieţelor CA Rosetti, Romană, Kogălniceanu, şi Uniunii, au fost scena unor revolte, mai multe proteste și ciocniri, cu forțele de securitate în timpul Revoluției Române din 1989. În timpul lunilor de aprilie-iunie 1990, Universitatea din București a fost centrul unor proteste anti-comuniste.

În 1996, Emil Constantinescu, rectorul de atunci al Universității din București, a fost ales președinte al România, după ce l-a învins Ion Iliescu la alegerile prezidențiale.

În 2009 a fost prima instituție academică românească clasată printre primele 600 de universități din lume în topul Quacquarelli Symonds (cunoscut ca The Times Higher Education Supplement). Aceasta a fost poziția cea mai înaltă a unei universități românești, fiind urmat de Universitatea Babeș-Bolyai pe poziția 601 +.

În 2012  topul Quacquarelli Symonds a inclus universitatea în Top 200 (banda 151-200).

Facultăți

În prezent, Universitatea are 18 facultăți (departamente), care acoperă domenii cum ar fi științele naturale, științe umaniste, științe sociale, și teologie:

Facultatea de Matematică și Informatică
Facultatea de Fizică
Facultatea de Chimie
Facultatea de Biologie
Facultatea de Drept
Facultatea de Geografie
Facultatea de Filosofie
Facultatea de Geologie și Geofizică
Facultatea de Jurnalism și Comunicare
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Facultatea de Științe Politice
Facultatea de Litere
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Facultatea de Istorie
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Facultatea de Teologie Baptistă
Facultatea de Teologie Ortodoxă
Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială

Universitatea are, de asemenea, o editură, diferite institute de cercetare și grupuri de cercetare (cum ar fi Institutul de Cercetări Politice, Institutul de Matematica, Centrul de Studii Bizantine, Seminarul de Arheologie Vasile Pârvan, Centrul pentru Cercetări Nucleare, etc), programe de masterat și doctorat, precum și o serie de programe şi facilități de învățare pe tot parcursul vieții. Ea are acorduri de parteneriat cu peste 50 de universități din 40 de țări, și participă la programe europene, cum ar fi Erasmus, Lingua, NARIC, Leonardo da Vinci, UNICA, AMOS, TEMPUS, Tempra. Este acreditată Cisco, are curriculum Microsoft , și este acreditată de către Red Hat pentru programul său academic.

Universitatea din București a fost distinsă cu Diploma de Excelență Academică Națională în 2000, precum și cu Medalia pentru Excelență Academică Natională în 2004. Toate titlurile și diplomele acordate de universitate sunt recunoscute pe plan internațional.

Clădiri

Universitatea din București are mai multe clădiri în București, astfel încât nu are un campus unic. Cele două clădiri principale sunt:

• Clădire veche, în Piața Universității (practic chiar în centrul orașului), găzduind Facultățile de Matematică și Informatică, Istorie, Chimie, Geografie, Litere și Catedra de Limbi și Literaturi Romanice.\r\n
• Clădirea Kogălniceanu, în apropierea Operei, gazduieste sectiunea de administrație și Facultatea de Drept.\r\n

Alte facultăți au propriile lor clădiri și instalații de cercetare, împrăștiate de-a lungul orașului, cum ar fi:

• Departamentele de Limbi Germanice, slavă și orientală și Literaturi, pe strada Pitar Moș.\r\n
• Facultatea de Fizică, în Măgurele, situată la 16 km la sud de Bucuresti.\r\n
• Facultatea de Științe Politice, pe strada Sfântu Ștefan.\r\n
• Facultatea de Teologie Ortodoxă, în Piața Unirii\r\n

Căminele studențești și alte facilități sunt situate în locații foarte diferite.

Absolventi notabili

Gheorghe I. Cantacuzino – arheolog
Zoia Ceaușescu – matematician, fiica lui Nicolae Ceaușescu
Elena Ceaușescu – chimist de cercetare, viceprim-ministru (1980-1989), soția lui Nicolae Ceaușescu
George Ciucu – matematician
Iosif Constantin Drăgan – om de afaceri, scriitor și istoric
Paul Timitriu – polititician și publicist
Mircea Eliade – istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor la Universitatea din Chicago
Mircea Cărtărescu – scriitor postmodern
Nicholas Georgescu-Roegen – economist
Eugen Filotti – diplomat
Horia Hulubei – fizician
Traian Lalescu – matematician
Gheorghe Mihoc – matematician
Grigore Moisil – matematician și om de știință de calculator
Miron Nicolescu – matematician
Grigore Iunian – politician
Ștefan Odobleja – om de știință, unul din precursorii ciberneticii de
Octav Onicescu – matematician
George Emil Palade – biolog de celule, 1974 laureat al Premiului Nobel
Eleni Papadopulos-Eleopulos – fizician nuclear și denialists SIDA
Andrei Pleșu – filozof, eseist, jurnalist, critic literar și de artă, și om politic
Dorin Poenaru N – fizician nuclear
Valentin Poenaru – matematician
Victor Ponta – prim-ministru român
Constantin Rădulescu-Motru – psiholog și sociolog
Mircea Rusu – fizician
Mihail Sadoveanu – scriitor
E.M. Cioran – essayst
Gheorghe Tasca – economist
Șerban Țițeica – fizician
Radu Vasile – politician și poet
Dan-Virgil Voiculescu – matematician

Membri notabili ai facultăților

Ion Barbu, de asemenea, cunoscut sub numele de Dan Barbilian – matematician și poet;
Silviu Brucan – analist politic și autor
George Călinescu – scriitor și critic literar
Mircea Cărtărescu – scriitor postmodern
Emil Constantinescu – fost președinte al România
Petru Creția – filolog
Neagu Djuvara – istoric
Alexandru Graur – lingvist
Spiru Haret – matematician, astronom și politician
Iorgu Iordan – lingvist
Nicolae Iorga – istoric, critic literar si politician
Traian Lalescu – matematician
Gabriel Liiceanu – filosof
Titu Maiorescu – critic literar
Nicolae Manolescu-criticul literar
Solomon Marcus – matematician
Adrian Năstase – politician
Miron Nicolescu – matematician
Bogdan Petriceicu Hasdeu – scriitor și filolog
Dimitrie Pompeiu – matematician
Alexandru Rosetti – lingvist
Ion Th. Simionescu
Simion Stoilow – matematician
Nicolae Titulescu – politician
Tudor Vianu – criticul literar, filosof
Dan-Virgil Voiculescu – matematician
Gheorghe Vrânceanu – matematician

Traducere din Wikipedia. Imagine: https://en.wikipedia.org/wiki/File:The_University.JPG

Save