Până la sosirea lui Voyager 2 la Neptun în 1989, la 12 ani de la lansare, nava spațială începea să prezinte semne de îmbătrânire. Brațul pe care se aflau camera și alte instrumente era „artritic”: nu se mai putea mișca ușor în toate direcțiile. Sistemul de comunicații avea „deficiențe de auz”: o parte din receptorul său radio nu mai funcționase. „Creierul” avea „pierderi de memorie” semnificative: o parte din memoria computerului de bord se defectase. Și întreaga navă spațială începea să rămână fără energie: generatoarele sale începuseră să prezinte semne serioase de uzură.
Ca să facă lucrurile și mai dificile, misiunea Voyager la Neptun a fost în multe privințe cea mai dificilă dintre toate cele patru survoluri. De exemplu, deoarece lumina soarelui la Neptun este de 900 de ori mai slabă decât pe Pământ, camera de la bord a trebuit să facă expuneri mult mai lungi în acest mediu lipsit de lumină. Aceasta era o cerință importantă, având în vedere că nava spațială era lovită de Neptun cu o viteză de zece ori mai mare decât cea a unui glonț de pușcă.
Soluția a fost rotirea camerei înapoi exact la viteza care ar compensa mișcarea înainte a navei spațiale. Inginerii au trebuit să preprogrameze computerul navei pentru a executa o serie incredibil de complexă de manevre pentru fiecare imagine. Frumoasele imagini Voyager cu Neptun sunt o dovadă a ingeniozității inginerilor navelor spațiale.
Distanța mare a navei față de controlerele sale de pe Pământ a fost încă o provocare. Voyager 2 a primit instrucțiuni și a trimis datele înapoi prin intermediul transmițătorului radio de la bord. Distanța de la Pământ la Neptun este de aproximativ 4,8 miliarde de kilometri. Pe această distanță vastă, puterea care a ajuns la noi de la Voyager 2 la Neptun a fost de aproximativ 10-16 wați, sau de 20 de miliarde de ori mai puțină putere decât este necesară pentru a opera un ceas digital. Treizeci și opt de antene diferite pe patru continente au fost folosite de NASA pentru a colecta semnalele slabe de la nava spațială și pentru a decodifica informațiile prețioase despre Neptun pe care le conțineau.
Sursa: Astronomy 2e, by OpenStax, access for free at https://openstax.org. ©2020 Rice University, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu, © 2026 MultiMedia Publishing
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 2
Descoperă universul fizicii printr-o perspectivă fenomenologică captivantă!
Fizica fenomenologică – Compendiu – Volumul 1
O explorare cuprinzătoare a fizicii, combinând perspective teoretice cu fenomene din lumea reală.
Știința – Filosofia științei
Adăugați această lucrare remarcabilă în biblioteca dvs. și faceți un pas înainte spre o înțelegere mai profundă a lumii în care trăim.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns