Denumite structuri de selecție, control sau buclă, acest set de elemente dictează condițiile în care sunt executate anumite secțiuni de cod. Acestea permit programului nostru să fie flexibil, în loc să îl restricționeze la aceleași acțiuni la fiecare iterație. Aici, le vom considera pe toate împreună, ca structuri în general.
If
„If” (”dacă”) este probabil cel mai simplu test pe care îl putem aplica în logică. În programare, partea ”then” („atunci”) este implicită în codul conținut în definiția instrucțiunii noastre – Dacă [o anumită condiție] este adevărată, atunci faceți ceva. Putem folosi acest lucru pentru a introduce excepții în codul nostru sau pentru a redirecționa către o acțiune diferită. În cadrul instrucțiunii If putem efectua comparații simple sau putem face interpretorul să efectueze calcule și să obțină retururi din funcții ca parte a sarcinii sale de comparație.
Pentru a rula câteva exemple, vom verifica dacă o variabilă numită coffee este egală cu hot. Dacă este, dorim să rulăm funcția drink.
if("hot" == $coffee){
drink($coffee);
}
NOTE SUPLIMENTARE: Rețineți că = este o operație de atribuire! == sau = = = trebuie utilizate atunci când se testează dacă ambele părți ale operandului sunt echivalente.
Sursa: Michael Mendez, The Missing Link – An Introduction to Web Development and Programming (CC BY-NC-SA 3.0 License), Published by Open SUNY Textbooks, Milne Library (IITG PI), State University of New York at Geneseo. Traducere de Nicolae Sfetcu
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.



Lasă un răspuns