Declarațiile în logica filozofică

În logică, o declarație este fie (a) o propoziție declarativă care are sens, care este fie adevărată sau falsă, fie (b) ceea ce afirmă o propoziție declarativă ca fiind adevărat sau fals. În acest din urmă caz, o declarație este distinctă de o propoziție prin aceea că o propoziție este doar o formulare a unei declarații, în timp ce pot exista multe alte formulări care exprimă aceeași declarație.

Filozoful lingvist Peter Strawson a pledat pentru utilizarea termenului „declarație” în sensul (b) în locul celui de propoziție. Strawson a folosit termenul „declarație” pentru a accentua faptul că cele două propoziții declarative pot face aceeași declarație dacă spun același lucru în moduri diferite. Astfel, în utilizarea susținută de Strawson, „Toți oamenii sunt muritori.” și „Fiecare om este muritor.” sunt două propoziții diferite care fac aceeași declarație.

În ambele cazuri declarația este văzută ca purtătoare de adevăr.

Exemple de propoziții care sunt (sau fac) declarații:

• „Socrate este un om.”

• „Un triunghi are trei laturi.”

• „Madrid este capitala Spaniei.”

Exemple de propoziții care nu sunt (sau nu fac) declarații:

• „Cine esti?”

• „Aleargă!”

• „Verdeața se plimbă”

• „Am simțit un gol în stomac dar vinetele deasupra.”

• „Regele Franței este înțelept.”

• „Broccoli are un gust bun.”

• „Pegasus există.”

Primele două exemple nu sunt fraze declarative, și prin urmare nu sunt (sau nu fac) declarații. A treia și a patra sunt propoziții declarative, dar lipsite de sens, nu sunt nici adevărate nici false, și prin urmare nu sunt (sau nu fac) declarații. A cincea și a șasea exemple sunt fraze declarative su sens, dar nu sunt declarații, ci mai degrabă probleme de opinie sau gust. Dacă propoziția „Pegasus există.” este sau nu o declarație este un subiect de dezbatere între filosofi. Bertrand Russell a considerat că acesta este o declarație (fals). Strawson susține că nu este deloc o declarație.

Declarația ca o entitate abstractă

În unele situații „declarația” se introduce pentru a distinge o propoziție de conținutul său informațional. O declarație este considerată conținutul informațional al unei propoziții purtătoare de informații. Astfel, o propoziție este legată de declarația pe care o poartă ca o cifră de numărul la care se referă. Declarațiile sunt entități logice abstracte, în timp ce propozițiile sunt entități gramaticale.