Prin pozitia sa geografica, ca port la Dunare, viata sociala si economica a orasului a beneficiat de pe urma deschiderii spre tarile vecine si spre Europa. Din vechime, orasul a cunoscut o bogata activitate de comert si de transport naval, ceea a facilitat intrarea multor cetateni de alte etnii, care s-au instatalat alaturi de populatia romana. De aceea, structura populatiei a fost, de-a lungul secolelor, multi-etnica si caracterizata de multi-culturalism, ceea ce a conferit orasului o identitate culturalistorica specifica. In ultimele 5-6 decenii, similar cu ceea ce s-a petrecut la nivelul intregii tarii, popultiile de alte nationalitati au parasit in numar mare orasul, saracind viata culturala si sociala a acestuia, lipsind viata urbana de valorile specifice fiecarei etnii.
La recensamantul din 2002, populatia municipiului era formata cvasitotal din cetateni romani (99.1%), reprezentarea altor 6 etnii fiind total nesemnificativa (Maghiari- 102 persoane, Germani- 75 persoane, Sarbi-51 persoane, Turci – 39 persoane, Greci-15 persoane, Cehi-14 persoane).Numai populatia de etnie roma era ceva mai numeroasa (586 persoane). O varietate usor mai bine marcata este structura pe tipuri de religii a populatiei, ortodoxi fiind 98,6% din populatie. Populatia apartinand altor 5-6 comunitati religioase este de ordinul zecilor sau sutelor pentru fiecare din ele, de efectivul acestora trebuiesa se tina seama in asigurarea lacaselor de cult specifice (romano-catolici-445, baptisti- 244, greco-catolici- 77, reformati-52, penticostali –17, alte categorii –512).
Ca urmare a crearii si dezvoltarii in municipiu a unui numar mare de intreprinderi industriale (constructii navale si de vagoane, prelucrarea lemnului , a produselor anorganice, a celulozei si hartiei, de producere a energiei electrice hidro si termica, a confectiilor textile etc), structura profesionala a populatiei este dominata de categoriile tehnice, ceea ce ofera premise favorabile dezvoltarii sub aspect economic al municipiului dar va necesita opreocupari cerscande pentru pregatirea profesionala si adaptarea pregatirii acestora pentru noile cerinte de dezvoltare.
Dezvoltarea, in acelasi timp, a activitatilor comerciale si difersificarea serviciilor necesare unei vieti confortabile pentru locuitorii orasului face necesar un numar mare de specialisti cu pregatire in domeniile respective. In prezent, populatia ocupata in servicii este insuficienta pentru asigurarea unor serviciu la standarde europene.
Restructurarile economiei din ultimile 2 decenii au afectat puternic si economia municipiului, ducand la reducerea numarului de persoane ocupate, implicit dupa anul 2000. In martie 2008, erau inregistrate ca someri 857 de persoane din care: 529 femei si 328 barbati.
Veniturile mici a multor categorii de persoane (ex : cadrele cu studii medii sanitare) conduc la cresterea saraciei, ceea ce are drept efecte reducerea posibilitatilor de acces la educatie si la conditii de ingrijirea sanatatii. In lipsa unei infrastructuri sociale adecvate, exista un grad scazut de integrare in societate pentru persoanele dezavantajate.
Pentru diminuarea ratei somajului si pentru diminuarea efectelor restructurarilor industriale la nivelul municipiului, s-au intreprins o serie de masuri vizand:
– imbunatatirea pregatirii profesionale – au fost organizate cursuri de calificare si recalificare la care au participat 844 de persoane, din care 427 someri;
– crearea locurilor de munca – au fost sprijinite, prin creditare din bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj, un numar de 20 intreprinderi mici si mijlocii, fiind create astfel 102 de noi locuri de munca;
– angajarea in munca a somerilor – mai mult de jumatate dintre persoanele angajate prin AJOFM Mehedinti erau someri in evidenta si plata.
Lasă un răspuns