Avantaje
- În multe cazuri, anumite pagini ale unui sit web constau din conţinut comun acestora. Folosind metodele tradiţionale, acel conţinut ar trebui reîncărcat de fiecare dată. Folosind Ajax, o aplicaţie web poate solicita doar o dată conţinutul de care are nevoie pentru a fi actualizat, reducând astfel mult folosirea lărgimii de bandă şi timpul de încărcare.[1][2]
- Folosirea solicitărilor asincrone permit interfeţelor browserelor web ale clienţilor să fie mai interactive şi să răspundă rapid intrărilor, iar secţiunile paginilor pot fi de asemenea încărcate individual. Utilizatorii pot vedea că aplicaţia este mai rapidă şi răspunde mai bine, chiar dacă aplicaţia nu s-a schimbat pe server.[3]
- Folosirea Ajax poate reduce conexiunile către server, întrucât scripturile şi stilurile trebuiesc solicitate doar o dată.[3]
Dezavantaje
- Paginile dinamice create folosind solicitpările succesive Ajax nu se înregistrează automat în istoria browserului astfel încât, apăsând butonul "înapoi", s-ar putea să nu îl ducă pe vizitator în starea activată anterior de Ajax, ci către pagina anterioară. Se încearcă rezolvarea acestei situaţii prin folosirea IFrame invizibile care să marcheze schimbările în istoria browserului evidenţiind URL-ul prin tehnica de ancorare (folosind #) când Ajax lucrează, monitorizându-l pentru schimbări.[3]
- Actualizarea paginilor web dinamice face dificil pentru un utilizator folosirea bookmark-ului pentru o stare particulară a aplicaţiei. Există soluţii pentru această problemă, de exemplu folosind identificatorul de fragment URL (porţiunea din URL de după ‘#’) pentru a monitoriza şi permite utilizatorilor să se reîntoarcă la aplicaţia dintr-o anumită stare.[3]
- Întrucât mulţi roboţi de indexare nu execută coduri JavaScript, aplicaţiile web trebuie să ofere posibilităţi alternative de accesare a conţinutului care este extras cu Ajax, pentru a permite motoarelor de căutare să îl indexeze.[4]
- Oricare utilizatori ai căror browsere nu suportă Ajax sau JavaScript sau au această opţiune dezactivată, nu vor putea folosi funcţionalităţile acestora.[4] Similar, dispozitive precum telefoanele mobile, PDA, şi cititoarele de ecran, este posibil să nu poată suporta JavaScript sau obiecte XMLHttpRequest. De asemenea, cititoarele de ecran care pot folosi Ajax tot nu pot citi corect conţinutul generat dinamic.[5] Singura modalitate de a permite funcţionalitatea este de a reveni la conţinut fără JavaScript. Aceasta se poate realiza având grijă ca linkurile şi formularele să poată fi accesate şi altfel decât prin Ajax. În JavaScript, formularele pot fi stopate cu "return false".[6]
- Politica aceleiaşi origini previne Ajax să fie folosit între domenii,[7] deşi W3C are un proiect care va permite această funcţionalitate.[8]
- Din cauza lipsei unui set de standarde pentru Ajax nu s-a putut adopta o cea mai bună practică pentru a testa aplicaţiile Ajax. Instrumentele de testare pentru Ajax adesea nu înţeleg modelele de evenimente Ajax, modelele de date, şi protocoalele.
- Deschiderea unui alt teren de atacuri pentru codurile maliţioase încă netestate suficient de dezvoltatorii web.[9]
Notes
- ^ Merrill, Christopher (2006-01-15). "Performance Impacts of AJAX Development". Web Performance, Inc.
- ^ "The Advantages of Using AJAX". lunarpages.com.
- ^ a b c d "Why use AJAX?". InterAKT. 2005-11-10.
- ^ a b "The Disadvantages of Using AJAX". lunarpages.com.
- ^ Edwards, James (2006-05-05). "AJAX and Screenreaders: When Can it Work?". sitepoint.com.
- ^ Quinsey, Peter. "User-Proofing Ajax".
- ^ "Access Control for Cross-Site Requests". World Wide Web Consortium.
- ^ Sullivan, Bryan. "Testing for security in the age of AJAX Programming". developerFusion.
(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU de Nicolae Sfetcu)
Lasă un răspuns