Exerciţiile fizice sunt importante pentru menținerea condiției fizice și pot contribui în mod pozitiv la menținerea unei greutăţi sănătoase, la construirea și menținerea densității osoase sănătoase, a forţei musculare, şi mobilitatea articulaţiilor, promovarea fiziologice a bunăstării, reducerea riscurilor chirurgicale, precum și la consolidarea sistemului imunitar. Cercetări în curs de dezvoltare au demonstrat că multe dintre beneficiile exercişiilor sunt mediate prin rolul musculaturii scheletice ca un organ endocrin. Respectiv, muşchii contractanţi eliberează mai multe substanțe cunoscute sub numele de miokine, care promovează creșterea țesuturilor noi, repararea ţesuturilor, și funcții anti-inflamatorii multiple, care, la rândul lor, reduc riscul de a dezvolta diverse boli inflamatorii.
Exerciţiile reduc nivelul de cortizol, care cauzează multe probleme de sănătate, atât fizice cât și mentale. De asemenea exercițiile cresc nivelul de nitrit salivă, care poate fi transformat în oxid nitric, crescând astfel intensitatea şi dificultatea antrenamentelor. Testarea salivei pentru oxid de azot serveşte ca un marker pentru statutul antrenamentului.
Exerciţiile de rezistenţă la efort înainte de mese scad glicemia mai mult decât aceleasi exerciţii după mese. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, lipsa de activitate fizică contribuie la aproximativ 17% din bolile de inimă şi diabet, 12% din problemele de sănătate la persoanele vârstnice, și 10% cancer de sân şi cancer de colon.
Există dovezi că exercițiile fizice dure induc un grad mai mare de hipertrofie cardiacă fiziologică decât exerciţiile fizice moderate, dar nu se știe dacă acest lucru are efecte asupra morbidității globale și/sau mortalităţii.
Unele studii au arătat că exerciţiile fizice intense efectuate de către persoane sănătoase pot crește peptidele opioide (aka endorfine, care apar natural neuropeptide care inhibă transmiterea semnalelor de durere și pot produce, de asemenea, un sentiment de euforie foarte similară cu cea produsă de alte opioide), precum și creșterea de testosteron si hormon de creştere, efecte care nu sunt la fel de deplin realizate cu exerciţii fizice moderate. Mai multe studii recente indică faptul că anandamidele pot juca un rol mai mare decât endorfinele în euforiile energetice bruşte. Cu toate acestea, antrenamentele la intensitate mare pe perioade lungi de timp, sau fără încălzirea corespunzătoare în prealabil și răcirea corespunzătoare după aceea, pot duce la un risc crescut de accidentare și suprasolicitare.
Ambele exerciţii aerobe și anaerobe cresc eficiența mecanică a inimii prin creșterea volumului cardiac (exerciţii aerobice), sau grosimea miocardică (antrenamente pentru musculatură). Hipertrofia ventriculară, îngroşarea pereţilor ventriculari, sunt în general benefice și sănătoase în cazul în care apar ca răspuns la exerciţiile fizice.
Nu toată lumea beneficiază în mod egal prin exerciții. Există o variație destul de mare în răspunsul individual la antrenament, cei mai mulți oameni observă o creștere moderată în anduranţă prin exerciţii aerobice, alte persoane vor beneficia de o asimilare dublă de oxigen, în timp ce la altele nu va creşte niciodată rezistenţa. Hipertrofia musculară la antrenamentele de rezistență este determinată în primul rând de dietă şi testosteron. Această variaţie genetică în ameliorare prin antrenament este una dintre diferențele fiziologice esențiale dintre atleţii de elită şi cea mai mare parte a populației. Studiile au arătat că exerciţiile fizice la persoanele de vârstă mijlocie duc la o mai bună capacitate fizică mai târziu în viaţă.
Traducere din Wikipedia
Lasă un răspuns