În 2010, matematicianul rus Grigori Perelman primea ca premiul un milion de dolari de la Clay Mathematics Institute Millennium Prize pentru rezolvarea unei probleme de geometrie tridimensională care a fost formulată în 1904 şi, de atunci, nimeni nu a reuşit să îi dea de cap. Dar institutul anunţa că Perelman, cunoscut atât pentru inteligenţa sa dar şi pentru excentricităţile sale, a refuzat atât premiul cât şi banii. Motivaţia sa este aceea că nu merită banii respectivi, întrucât a mers pe un drum deja bătut de alţii.
Problema rezolvată de Perelman, Conjectura lui Poincaré, este o teoremă despre caracterizarea sferei tridimensionale în spaţiul tridimensional generalizat care local poate fi echivalat cu spaţiul Euclidian obişnuit. Grigori Perelman a demonstrat această teoremă în mai multe lucrări publicate în anii 2002 şi 2003. De atunci, mai mulţi matematicieni au verificat şi confirmat corectitudinea demonstraţiei matematicianului rus. Clay Mathematics Institute Millennium Prize a decis să acorde şapte astfel de premii de câte un milion de dolari (cunoscute sub numele de Premiul Mileniului) pentru prima soluţie corectă a unor probleme celebre. Conjetura lui Poincaré este singura din cele şapte probleme care a fost rezolvată. Celelalte şase probleme pentru care se acordă premiul sunt relaţiile dintre clasele complexe P versus NP (din domeniul ştiinţei calculatoarelor teoretuce), Conjectura Hodge (pentru varietăţile algebrice proiective), Ipotezele Riemann (pentru zerourile netriviale ale extensiei analitice a funcţiei zeta Riemannn), Teoria Yang-Mills (o generalizare a teoriei electromagnetice a lui Maxwell), Eccuaţiile Navier–Stokes (descrierea mişcării fluidelor), şi Conjectura Birch şi Swinnerton-Dyer (pentru anumite tipuri de ecuaţii care definesc curbele eliptice în cadrul numerelor raţionale).
Conjectura lui Poincaré era unele din principalele provocări în topologie.
Despre Grigori Perelman
Grigori Perelman a mai refuzat şi alte premii şi distincţii care i s-au acordat. Mai mult, după ce a rezolvat Conjectura lui Poincaré, Perelman a ignorat complet procedura obişnuită de publicare prin care i se asigura recunoaşterea, publicând pur şi simplu pe Internet soluţia finală, în 2003.
A fost nevoie de doi ani pentru ca ceilalţi matematicieni să verifice şi să confirme rezolvarea lui Perelman.
Perelman are 43 ani şi locuieşte în prezent într-un mic apartament în St. Petersburg cu mama sa, ducând o viaţă sărăcăcioasă şi retrasă, cu un păr lung şi neîngrijit (după cum îl descriu cunoscuţii care l-au vizitat), dar cu o mândrie vie în privire şi comportament.
Deşi considerat de mulţi savanţi drept mintea cea mai sclipitoare din lume la ora actuală, Perelman a renunţat la cercetare şi la meseria profesor la un institut din Rusia, neavând se pare în prezent alte surse de venituri.
Lasă un răspuns