Hinova este o comună în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Bistriţa, Cârjei, Hinova, Ostrovu Corbului.
Cod poştal: 227245
Coordonate: 44° 32′ N 22° 46′ E
Telefon: 0252-354288
Fax: 0252-354288
Hinova este situată în lunca şi pe terasele de pe stânga Dunării, în S-V judeţului, la 15 km S de municipiul Drobeta Turnu Severin.
Localităţi Vecine: Vânju Mare (DN56A – 21.00 km); Şimian (DN56A – 12.00 km); Devesel (DN56B – 30.00 km)
Suprafata: 6013 ha
Intravilan: 243,15 ha
Extravilan: 2350 ha
Populatie: 2759 (2007)
Gospodarii: 1379
Nr. locuinte: 1411
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Activitati economice principale: agricultură, turism, pescuit
Facilitati oferite investitorilor: terenuri, spaţii
Proiecte de investitii: alimentare cu apă sat Ostrovul-Corbului, reaparaţii capitale la Căminele Culturale în satele Hinova şi Bistriţa, reabilitarea infrastucturii, renovarea capitală a bisericilor
Obiective turistice: Castelul Roman – sat Hinova, Popasul Pescarilor – sat Ostrovul-Corbului, Lunca-Dunărea Veche, Pădurea Stârmina
BRAZDA LUI NOVAC
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): MH-I-m-B-10077
,,Brazda lui Novac” (un valum de pamânt) care pornea de la gura Topolnitei (jud. Mehedinti), traversa Oltenia si Muntenia pe sub dealuri pâna la Mizil, asa cum se vad urmele si astazi. În sec. IV – Împaratul Constantin cel Mare construieste „limes-ul” numit azi Brazda lui Novac de Nord (dupa anul 324). Santul se afla spre nord de val, ceea ce indica apararea teritoriului situat spre sud de aceasta limita.
Castrul roman Hinova
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): MH – I – s – A – 10076
Datare: sec.IV-V – EPOCA ROMANA TARZIE
Fortificatie de tip quadriburgium (45,85 x 39,80 m) ridicatã pe prima terasã a Dunãrii. Sãpaturile arheologice din anii 1976-1982 (M. Davidescu) au scos la ivealã ziduri groase de 1,40 – 1,50 m. Cele patru turnuri de colt sunt de formã aproximativ pãtratã (3,70 x 3,95 m), iesite în exterior. Poarta, flancatã de douã turnuri dreptunghiulare, a fost identificatã pe latura de sud a fortificatiei, având o deschidere de 3,65 m. Al saptelea turn a fost descoperit pe mijlocul zidului de incintã nordic. În interiorul fortificatiei, de-a lungul incintei, la 3,60 – 3,80 m de aceasta, a fost dezvelit un al doilea zid cu temelia din piatrã si elevatia din cãrãmidã, care reprezintã urmele unor cazãrmi destinate soldatilor din garnizoanã. Construcţia de formã dreptunghiularã, situatã la 2,5 m în fata turnului de mijloc de pe latura nordicã, a fost identificatã ipotetic cu locuinþa comandantului.
Inventarul arheologic este foarte bogat si o atentie specialã meritã circulatia monetarã, care a fost sistematizatã în mai multe etape: prima tetrarhie, Constantin cel Mare, fiii acestuia, 346-361, Valentinian – Valens, 378-383 si, în sfârsit, Theodosius – Arcadius. Dintre acestea cea mai importantã corespunde perioadei Valentinian – Valens, când la Hinova se înregistreazã afluxul maxim de monedã si care coincide cu mãsurile luate în aceastã vreme de autoritãtile romane pentru întãrirea limesului dunãrean. Elocvent în acest sens este ordinul dat la 14 iunie 365 lui Taudomedes, dux limitis Daciae Ripensis din partea celor doi împãrati (Codex Theodosianus, 15, 1, 13), în care se prevedea expres restaurarea fortificaþiilor de granitã ruinate de timp sau afectate de invaziile barbare. Dupã anul 378 circulatia monetarã scade drastic, pentru ca la începutul sec. al V-lea sã înceteze cu totul. Materialul numismatic reflectã foarte bine situatia fortificatiei de la Hinova. Ridicatã în epoca primei tetrarhii (294-296 ?) cetatea cunoaste o primã distrugere în anii 378-379. Refãcutã ulterior, va fi lichidatã la începutul sec. al V-lea de cãtre huni; prezenþa acestora la Hinova este confirmatã de un fragment de cazan hunic descoperit aici.
Comori arheologice…, p. 173-176;
M. Davidescu, Cetatea romanã de la Hinova , Buc., 1989;
D. Benea, Dacia sud-vesticã…, 107-111
apud, arheolog Dorel Bindoc
(Sursa: DJCCPCN Mehedinţi)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase: 23 aprilie – Sf. Mare Mc. Gheorghe Sărbătoarea câmpenească – Sărbătoarea Salcâmului, 15 mai
Lasă un răspuns