Portofoliul de activitati economice industriale din municipiu este impresionant prin diversitatea sa, agentii economici din municipiu desfăsurand activitati în cel putin 15 domenii:
- prelucrarea lemnului si producia de mobilier ;
- fabricarea elementelor din beton, ciment, ipsos;
- constructii civile si industriale;
- fabricarea navelor; fabricarea materialului rulant;
- fabricarea buturilor;
- confecii;
- produse de morărit si panificatie;
- produse energetice;
- instalaii electrice si automatizri ;
- confecii metalice ;
- confecii aluminiu ;
- producia de apă grea ;
- produse alimentare ;
- celuloză si hârtie, etc.
Chiar daca nu toate din ele vor putea sa isi continue actuala activitate, existenta lor constituie un mare potential de calificare si adaptare a fortei de munca la cerinte diverse.
Cele mai reprezentative si de traditie societi comerciale din industrie sunt :
- SC Severnav SA – cu un potential deosebit de mare in fabricarea navelor :
- construcia navelor comerciale (vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport de mărfuri, tancuri maritime si fluviale etc.);
- construcia navelor de război;
- construcia navelor de pescuit;
- construcia platformelor de foraj, plutitoare sau submersibile;
- construcia altor structuri plutitoare (docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.) ;
- întreinerea, repararea si modificarea/transformarea navelor…..
Despre santierul naval „Severnav” se poate spune că a realizat primul tanc din lume de transport produse petroliere capabil să alimenteze nave din mers atât în larg, cât si la mal, fiind o premieră mondială, ca proiect si construcie propriu-zis.
- SC Meva SA – un nume tradiional în domeniul construciei de vagoane, de mai bine de 100 de ani ; este una din cele mai mari societi constructoare de vagoane din România, avand o productie deosebit de complexa. Activitatea acestei societi se axează pe fabricare de material rulant :
- fabricarea locomotivelor diesel sau electrice;
- fabricarea vagoanelor autopropulsate, pentru căi ferate sau tramvai, a vehiculelor (vagoane si platforme) autopropulsate pentru întreinerea si repararea căii ferate;
- fabricarea de vagoane pentru căi ferate sau tramvai, fără autopropulsie: vagoane de pasageri, vagoane de marfă, vagoane tanc, vagoane si platforme cu autodescrcare, vagoane atelier, vagoane-macara, tendere etc. ;
- fabricarea de repere speciale pentru locomotive si material rulant: boghiuri, axe cu roi, frâne si pări ale acestora, cârlige si dispozitive de cuplare ;
- tampoane si pări ale acestora ;
- amortizoare, rame pentru vagoane si locomotive, caroserii, burdufuri de conectare etc.
Avand in vedere ca transportul feroviar se inscrie in categoria activitatilor ecologice, firma ar putea gasi un context favorabil pentru valorificarea atuurilor sale sale in viitor.
- SC Celrom Sa – fabricare celuloza si hirtiei
- SC Cildro Sa – prelucrare lemn, producere paleti de lemn de diferite esene
- Romag-Prod – producie de apa grea ;
- Romag-Termo – producie de energie termica ;
- Hidroconstructia SA – construcii hidrotehnice ;
- SC Imsat Automatizri SRL- instalaii electrice si automatizări;
- SC Aurora SA – producia de morarit si panificaie ;
- SC Lamdro SA -prelucrare metale feroase ;
- SC Somaco SA – prefabricate din ciment, ipsos si construcii metalice;
Pe lâng societile comerciale cu tradiie, în municipiul Drobeta Turnu Severin desfăsoară activiti industriale si ali 4500 de ageni economici (întreprinderi mici si mijlocii) in domeniIe : construcii, transporturi, prestri servicii etc. Daca se are in vedere capacitatea de producie, numărul de salariai si nu in ultimul rând cifra de afaceri, numărul întreprinderilor mici si mijlocii a fost in continua creştere. Aceste societăi comerciale activează in urmtoarele domenii: constructii, produse alimentare, presătri servicii, produse de morărit si panificaie, metalurgie, prelucrarea lemnului si fabricarea de mobilier, comer cu ridicata si cu amănuntul etc. Desi rolul lor in relansarea economica a regiunii si a municipiului nu poate fi neglijat, contribuind la restructurarea mai rapida a marilor intreprinderi nerentabile, prin absorbtia personalului disponibilizat, numarul de IMM –uri este inca redus.
Pe principalele domenii economice, contribuia lor la economia locala a fost urmatoarea :
- comert – 56,12%,
- import-export – 22,60%, 9,19%,
- servicii – 9,17%,
- producie – constructii – 3,92%.
Dar, majoritatea firmelor mari existente în Drobeta Turnu Severin exportă produsele realizate cu materia primă a importatorilor. Aceasta inseamna ca cifrele arata, pe de o parte, ca patru din cinci firme desfasoara activitate de comert si doar una din cinci face activitate productiva, si pe de alta parte, ca exporturile si o parte din productie sunt activitati vulnerabile, deoarece ele depind de politica economica a firmelor care solicita importurile (politica de loan). Cele mai importante produse destinate exportului sunt: produse din lemn, mobilier ; construcii civile, industriale ; nave ; material rulant ; confecii metalice ; produse din morărit si panificaie ; confecii ; apă grea ; celuloză si hârtie ; produse energetice.
Desfasurarea unor astfel de activitati nu confera o certitudine pentru pentru dezvoltarea economica viitoare a municipiului. Poate fi, in schimb, valorificata calificarea personalului si dotarea tehnologica a firmelor respective in vederea crearii unor activitati cu grad mai mare de stabilitate.
Implementarea în zonă a unor activiti industriale competitive, utilizând tehnologii avansate si a activităilor de prestări servicii existente, de nivel calitativ ridicat, poate fi facilitata prin investitii straine, contribuind la dezvoltarea economic a municipiului si judeului.
Mediul economic se confrunta insa in prezent cu disfunctii pe piata muncii, ca urmare a unui parteneriat slab intre scoala si agentii economici – se constata, pe de o parte, un decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele pietei muncii si, pe de alta parte, slaba preocupare a scolii pentru realizarea educatiei antreprenoriale. Consecinta este slaba adaptabilitate a fortei de munca la tehnologiile de varf si lipsa initiativelor private in domeniul economic. Insuficientele facilitati pentru formarea profesionala continua a populatiei active conduce la mobilitatea scazuta a fortei de munca intre activitatile sectoriale, in conditiile in care au loc disponibilzari ale personalului din industrie si un declin puternic al angajarilor in activitatile industriale.
Lasă un răspuns